Ioan Es. POP, Podul
- 10-04-2001
- Nr. 59
-
Stefania CIUREA
- RECENZII
- 0 Comentarii
Ioan Es. POP Podul Editura Cartea Romaneasca, Colectia „Hyperion“ (serie noua), Bucuresti, 2000, 144 p., f.p. Podul este metafora cu care Ioan Es. Pop conoteaza redimensionarea realitatii prin arta. Sub acest titlu se prezinta antologia fidela calitativ si cantitativ celor trei volume reunite: Ieudul fara iesire (1994), Porcec (1996) si Pantelimon 113 bis (1999), alaturi de o sectiune de poeme nepublicate in volum, de un aparat critic concentrind un minieseu (semnat de Dan Cristea) si ecourile receptarii in presa de specialitate la momentul aparitiei celor trei volume. Solutia „razbunarii“ adevarului autobiografic prin transfigurarea lui in arta o gasim in primul volum. Ieudul fara iesire este un spatiu aflat sub zodia nenorocului, a derizoriului, a ignobilului, in care locul miticului Charon e luat de paduchele de San-José, in care „viata se bea si moartea se uita“, un spatiu de negasit nici macar in vreo geografie imaginara („fara margini este Ieudul fara iesire“), totul stind sub semnul contradictiei absurde: „pasarile – abia au inceput sa-ngalbeneasca si sa cada/ si autobuzul trece doar vinerea si azi e doar marti/ si miine poimiine doar marti si autobuzul/ cind trece, vinerea, trece doar pe la borsa“. Intr-un astfel de spatiu, printr-o posibila „alchimie verbala“, tabuul […]