Eliade in cheie ezoterica

Marcel TOLCEA Eliade, ezotericul Editura Mirton, Timisoara, 2002, 194 p., f.p. Semnalam anul trecut aparitia, la Editura Idea Design & Print, a unui promitator fragment dintr-o teza de doctorat a lui Marcel Tolcea despre Mircea Eliade si ezoterismul lui René Guenon. La putina vreme, intr-un articol critic aparut in Piata literara, Stefan Borbély isi exprima, cu acribia-i cunoscuta, unele rezerve de fond fata de interpretarea lui Tolcea, scotindu-l pe Eliade de sub incidenta metafizicii guenoniene. (Comparatistul clujean pregateste el insusi pentru tipar un studiu despre Eliade, pe care-l citeste – pornind de la mit – in cheie istorica, nu „spirituala“. In ceea ce ma priveste, nu consider cele doua abordari opuse, ci complementare, asa incit… imi mentin aprecierile.) La sfirsitul lui 2002, Editura Mirton a publicat varianta integrala – adusa la zi – a tezei. Avertizat, autorul isi delimiteaza acum mult mai atent teritoriul cercetarii, tinind cont de obiectiile aduse de comparatistul clujean (amanunt amuzant: intr-o nota a lui Tolcea, Stefan Borbély apare ca… Laszlo Borbély!): „a spune ca Mircea Eliade este un traditionalist ascuns este o asertiune lipsita de precautii. Lucrarea nu isi propune sa demonstreze acest lucru fiindca lipsa de nuante a unei asemenea ipoteze pune intre paranteze […]