Parisul la ora rusa sau doua lectii de teatru in doi timpi

In mod paradoxal, in cronica mea pariziana de astazi am ales sa va vorbesc, mai degraba decit despre, sa zicem, ultimele „succese“ ale teatrului de bulevard francez, despre doua spectacole venite din Rusia, care au adus o anume nuanta de exotism si parfum slav pentru publicul francez, mai novice in ale dictaturii si in umor absurd, dar care pot implica si interesa cu totul altfel publicul roman, partas pina nu demult al unor experiente istorice comune. Am regrupat aici doua cronici, difuzate pe postul in limba romana al RFI-ului, in februarie trecut, in marginea unui festival de teatru, Le Standard idéal, aflat la cea de-a IV-a editie, fapt ce marturisteste deja o traditie pe cale sa se instaleze, si alte citeva reflectii, la inceputul acestei veri, despre un spectacol, agreabil, distractiv, dar care are meritul, poate, de a ne ajuta sa „respiram“ si sa supravietuim cu un dram de voiosie intr-o lume situata undeva intre Dostoievski si Ilf si Petrov. Viata si destin sau tragica ironie a unui standard ideal Le Standard idéal, desfasurat la Maison de la Culture de la Bobigny, „banlieue“ din „centura rosie“1 a Parisului, intre 4 si 25 februarie 2007, e un festival de teatru cu […]