Pentru că tema Festivalului sibian a fost anul acesta „Iubirea“, și chiar ni se cerea mai multă iubire, more love, pentru că e imposibil să îmbrățișezi totul, vă propun un itinerar subiectiv și incomplet, un soi de decalog sentimental sau de mai multe ori cîteva iubiri cu un coup de foudre final, unde zeii din Olimp și-au făcut datoria. Am iubit de la bun început ideea …
Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova, aflat la cea de-a X-a ediție, s-a desfășurat între 14 și 23 aprilie și a coincis cu împlinirea a 400 de ani de la moartea dramaturgului. „Shakespeare For All Times sau Shakespeare pentru eternitate“ a fost deviza Festivalului, făcînd ecou versurilor sale: „Nu-i marmură, nu-s lespezi de morminte regești, mai mult ca versul meu să țină“ (Sonetul 55) . Ca …
Plouă, în ultima vreme, cu festivaluri prin teatrele din România, toată lumea aleargă de la un oraş la altul, cîteodată după aceleaşi spectacole ce se învîrt în buclă de la un teatru la altul, traiectoriile se întretaie, se busculează, se contrazic sau se completează, dar senzaţia este de efervescenţă, de viaţă, de diversitate. Ca şi la Festivalul de la Timişoara (FDR), care a ales dramaturgia …
Împins către inima lui iunie, de teama ploilor, care nu l-au ocolit la început, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și-a văzut de treabă liniștit și vara a venit dintr-odată, printre surle, răpăit de tobe și focuri de artificii finale. Sălile de teatru însă au fost mereu pline și pentru toate gusturile și exigențele. Festivalul sibian este din fericire un festival eclectic, adică un …
Dacă Festivalul FEST-FDR 2012 a fost dens, extrem de variat şi chiar stufos, pînă la a ne pierde între secţiuni şi a nu mai şti unde-i in-ul şi unde-ioff-ul, adică spectacolele aflate în concurs sau doar invitate, juriul internaţional şi-a făcut pe deplin datoria şi a pus în evidenţă două lucruri ce se impuneau pe zi ce trecea: „triumful“ teatrului documentar, cu tematică socială şi …
Am dorit să vin la Festivalul de la Timişoara pentru că ştiam că am să văd aici altceva decît se face, în general, în restul ţării, unde se produce de ani de zile un teatru cu respect pentru tradiţii, de altfel, absolut onorabile şi chiar superbe; am ales să văd un teatru tînăr, viu şi, deci, încă imperfect, pentru că e pe cale să se …
Prezenţa pieselor româneşti la Festivalul Naţional de anul acesta a fost, prin forţa împrejurărilor (truism repetat pînă la saţietate, festivalul neputînd selecţiona decît ceea ce există), destul de slabă (doar trei titluri), dar în mod simbolic reprezentativă pentru teatrul românesc, în mod tradiţional dominat de regizor şi de bărbaţi: ultimul deceniu a adus în forţă prezenţa tinerelor femei ce au devenit factori dinamizatori ai …
Jean Cocteau, vorbind odinioară despre marii actori, îşi permitea să-i numească monştrii sacri. Un astfel de nume i-aş da Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, aflat astăzi la cea de a XVII-a ediţie şi pe care îl frecventez de cîţiva ani încoace, uriaş fluviu ce se prăvăleşte peste oraş ca un balaur cu zeci de capete, antrenînd cu …
Livada cu vişini este astăzi o livadă cu fantome. Şi nu numai pentru că, la un moment dat, personajul principal vede în delirul său năluci printre arborii în floare, ci pentru că multe alte Livezi mitice s-au înghesuit în dulapul nostru cu amintiri. E nevoie, deci, de un anume curaj pentru ca un regizor să se confrunte cu o …
Cel de al şaptelea Festival Internaţional Shakespeare începuse sub auspicii teribile. După ce am traversat norul de cenuşă ce împînzise Europa şi am ajuns (sau ajunsei) la Craiova cu sentimentul unei victorii asupra calamităţilor naturale şi cu încrederea sporită în atotputernicia artei, ne-am regăsit confruntaţi cu efectele unei crize mai ameninţătoare ca niciodată. Şi totuşi, încăpăţînarea unora, curiozitatea …
În pragul iernii, frustrările şi nemulţumirile îşi arată colţii parcă mai voioase decît în tihna festivalurilor din lunile calde. Dar nu despre aceste voioase descărcări de adrenalină aş vrea să vorbesc aici, căci toate festivalurile sînt inegale, peisaje cu urcuşuri şi văi prăpăstioase şi unde hulitele clişee îşi au, şi ele, partea lor de adevăr. Da, un festival, …
Nu ştiu dacă Rusia Sovietică a anilor ’20 mai are ceva în comun cu România de astăzi, dar terenul a rămas alunecos şi propice unor posibile apropieri. „A fost odată comunismul“ pare că nu mai spune mare lucru tinerei generaţii şi poate e mai bine aşa, deşi balaurului îi mai pot creşte oricînd şi pe neaşteptate capetele. Ce …
Afişul festivalului seduce de la prima vedere: prora unei nave de piraţi (judecînd după figura ce despică valurile), văzută din profil, pe puntea căreia cîteva personaje colorate scrutează zarea şi care avansează în noapte, cu toate pînzele sus. Pe acest vas de odinioară şi, mai ales, de azi, m-am îmbarcat vreme de o săptămînă, sărind cu delicii de …
En manteau rouge le matin traverse la rosée qui sur son passage paraît du sang ou Ham. and Ex. by William Shakespeare (În mantie roşie, dimineaţa traversează roua, ce pare sîngerie la trecerea sa sau Hamlet-cabaret) – regie şi scenografie de Matthias Langhoff, în turneu în Franţa. Premiera a avut loc în noiembrie 2008 la CDN (Centre Dramatique …
Optsprezece ani de viaţă ai unui festival reprezintă vîrsta medie la care o manifestare artistică a devenit aproape o tradiţie, o certitudine chiar, dar fragilă, căci e de fiecare dată supusă la proba vie a faptelor. Fapte scenice pentru că festivalul, definit de la bun început ca fiind cu precădere naţional, nu poate să inventeze o altă viaţă …
Trebuie să recunosc că ceea ce m-a atras şi m-a motivat în primul rînd să iau drumul Teatrului des Amandiers din Nanterre, suburbie din nordul Parisului, a fost titlul piesei: In memoriam Annei Politkovskaia. O scurtă vizită preliminară pe site-ul teatrului m-a lămurit însă repede că piesa lui Lars Noren nu vorbeşte direct despre jurnalista rusă şi că, …
După ce, pe 19 iulie, va avea loc, la Festivalul de la Avignon, premiera celui mai recent spectacol al său, Je tremble, Joël Pommerat va veni la Bucureşti: dramaturgul şi regizorul francez se numără printre artiştii străini invitaţi anul acesta la Festivalul Naţional de Teatru, programat la Bucureşti între 1 şi 10 noiembrie. Tot în cadrul FNT va fi publicat şi un volum de texte …
Daca titlul cronicii mele poate parea unora cam pus pe sotii si zburdalnicie, e – cum ar spune lupul din alta poveste – ca sa auziti mai bine cum si de ce aceste personaje (tot atit de disparate ca o umbrela si o masina de cusut pe o masa de operatie) s-au intilnit pe o scena cit se poate de francofona. Nu cautati in bibliografiile …
Am descoperit in urma cu un an, in cadrul Festivalului de Toamna parizian, o tinara companie si un foarte tinar regizor, Sylvain Creuzevault, cu „banda“ sa de amici si colegi de generatie, Compania „d’Orès et déjà“. Tineretea e, fara indoiala, un criteriu ce se uzeaza repede; mai trist, e un alibi care nu fereste intotdeauna de clisee, de rutina prea usor instalata. Ma incapatinez sa …
Nicoleta Esinencu, nascuta in 1978 in Chisinau, traieste si lucreaza la Chisinau. A studiat dramaturgie si scenaristica la Universitatea de Arte din Chisinau. in 2001 a scris piesa A saptea kafana, impreuna cu Mihai Fusu si Dumitru Crudu, pusa in scena in Republica Moldova, Romania si Suedia. Din 2002 pina in 2005 a lucrat ca dramaturg la Teatrul „Eugène Ionesco“ din Chisinau. in 2003 si …
