„Trei condiţii pentru scris: luptă, răbdare şi solitudine“

Un om fermecător, pentru care scrisul e un chin, iar lectura o plăcere. Un om căruia nu-i plac laurii, ovaţiile, premiile, prima sa grijă fiind scrisul, confruntarea cu textul. António Lobo Antunes, născut la Lisabona în 1942, şi-a dorit toată viaţa să fie scriitor, a avut înzestrări naturale pentru scris. De formaţie medic psihiatru, participînd la războiul din Angola, cunoscînd dictatura lui Salazar, António Lobo Antunes şi-a folosit experienţele şi întîmplările prin care a trecut pentru a le da contur scriitoricesc. A debutat la 37 de ani, după ce Portugalia a devenit o ţară liberă. Este autorul a peste 20 de romane (le numim convenţional în acest mod, deşi scriitorul nu este de acord cu termenul de roman). În limba romană, în excelentele traduceri ale Micaelei Ghiţescu, scrierile lui António Lobo Antunes au apărut la Editura Humanitas: Ordinea naturală a lucrurilor – 2009 şi Bună seara lucrurilor de pe-aici – 2006 (în colecţia „Raftul Denisei“), Manualul inchizitorilor – 2005, Cuvînt către crocodili – 2004, Întoarcerea caravelelor – 2003 (în colecţia „Raftul întîi“).   Aş vrea să încep extrem de convenţional acest interviu, cu o frază de manual. Sînteţi considerat cel mai valoros scriitor portughez contemporan. Întrebarea e tot simplă: vă […]