Femeile-artist, modul francez de utilizare
Arta în Franţa: la force, la farce, la faiblesse
- 18-06-2009
- Nr. 479
-
Iulia POPOVICI
- ESEU
- 0 Comentarii
„Lucrezi fără presiunea succesului. Nu trebuie să participi la expoziţii alături de bărbaţi. Poţi evada din lumea artei în cele patru slujbe parţiale pe care le ai. Ştii că te vei putea împlini în carieră pe la 80 de ani. ş…ţ Poţi alege între carieră şi maternitate. ş…ţ Eşti inclusă în istorii revăzute ale artei. ş…ţ În revistele de artă te regăseşti în fotografii purtînd un costum de gorilă.“ Iată cîteva dintre Avantajele de a fi artistă/femeie-artist, un afiş din 1989 al „comandoului“ Guerrilla Girls. O fană a grupului le-a trimis membrelor lui 1.000 de dolari pentru ca posterul să apară, ca reclamă plătită, eventual, în vestita revistă Artforum. Partea cu fotografiile în costum de gorilă e o trimitere la faptul că toate Guerrilla Girls (care-şi păstrează anonimatul, preluînd ca pseudonim numele unor artiste decedate) apar în public doar astfel mascate. Punînd gîndirea pozitivă la lucru în slujba ironiei, afişul – prezent în recenta expoziţie a Centrului Pompidou de la Paris, elles@centrepompidou (27 mai 2009-24 mai 2010) – rezumă, însă, cît se poate de bine condiţia femeilor care aleg arta ca domeniu de activitate. Pentru detalii suplimentare, poveşti personale, precum cea a sculptoriţei Anita Molinero, stau oricînd la îndemînă: ironiile […]