Alfabetul lui Leszek Kolakowski
- 27-08-2009
- Nr. 489
-
Observator Cultural
- Internaţional
- 1 Comentarii
Bătrîneţe Nu trăiesc în bătrîneţe, cu siguranţă pentru că nu am avut niciodată sentimentul că trăiesc în tinereţe. Niciodată nu am simţit acut că sînt tînăr şi că lumea e deschisă în faţa mea. […] Nu am avut sentimentul că sînt tînăr şi-atunci nu am nici sentimentul că sînt bătrîn. Deşi, bineînţeles, sufăr de multe afecţiuni: abia mai văd, abia mai aud, mă mişc cu greutate. (Czas ciekawy, czas niespokojny. Z Leszkiem Kolakowskim rozmawia Zbigniew Mentzel/Vremuri interesante, vremuri neliniştite. Zbigniew Mentzel în dialog cu Leszek Kolakowski, partea a II-a, 2008) Civilizaţie planetară Canale de televiziune care înconjoară întrega lume, aceleaşi McDonald’s-uri la Tokio, Timbuktu şi Omsk, papuaşi cu cutii de Coca Cola – sînt, fără îndoială, manifestările expansiunii civilizaţiei Vestului. Nu sînt periculoase în sine, dar dispare diversitatea minunată a lumii. Am un principiu: la adunările internaţionale unde e voie să se folosească alte limbi decît engleza, vorbesc în alte limbi. Dominarea latinei nu a fost nici ea bună şi, în final, datorită emancipării limbilor naţionale, am ajuns la literatura modernă. Dar latina a fost simbolul identităţii noastre europene, iar limba engleză nu este un asemenea simbol. (Leszek Kolakowski, despre barbarie, în Rozmowach na koniec wieku/Discuţii la sfîrşit de secol, […]
regretabila necunoașterea lui Kolakowski in România, ca și a altor gânditori care au cunoscut realitați apropiate de cele cunoscute de noi