Juan Miró, poetul (Galerie foto)
- 06-05-2011
- Nr. 573
-
Peter Sragher
- Internaţional
- 2 Comentarii
Catalanul, suprarealist de excepţie, rupt de tînăr din pictura peisagistică – care, oricum, anunţa tendinţele sale către esenţializare şi reinterpretare a realităţii într-un mod cu totul personal –, putem afirma că era un poet à la lettre. Să nu credeţi că celebrul muzeu londonez de pe Southbankul Tamisei a luat decizia de-a denumi astfel expoziţia, revalorizîndu-l pe celebrul catalan în postura de poet. Se aminteşte doar într-un eseu bine calibrat despre „afinitatea sa electivă“ cu poezia, şi anume A Profound and Poetic Reality (O realitate profundă şi poetică) de Teresa Montaner, apărut în catalogul expoziţiei. Expoziţia poartă titlul existenţial The Ladder of Escape (Scara evadării) şi urmăreşte mai degrabă influenţa politico-socială asupra creaţiei lui Juan Miró, modul prin care a reuşit să supravieţuiască în vremuri atît de vitrege. Specialişti în artele vizuale precum Marko Daniel, Matthew Gale, Robert S. Lubar, Christopher Green ş.a. scot la iveală, în catalogul sus-menţionat, implicarea sufletească şi artistică a catalanului în lupta pentru apărarea libertăţii regiunii în care s-a născut şi a dreptului ei la individualitate, chiar independenţă, dezvoltarea stilului său în pictură etc. Pictat adesea în anii tinereţii, locul de obîrşie din Catalonia i-a fost multă vreme o inspiraţie fertilă, o călăuză pe […]
Am citit cu mare placere acest articol. Sint mindra pt fostul meu coleg de liceu german, din Bucuresti, care este un poet si admirator de ART. Comparatia „Cum să îmblînzeşti tigrul altfel decît pictîndu-l în felul tău, tăindu-i ghearele făcîndu-l aparent blînd şi calin.” mi s-a parut deosebit de frumos exprimat, sensibil, spiritual, viu, cu mult patos … sragherian! L-am ascultat recitind deja la Bucuresti – atita sentimente si viata, cit poate pune acest om in cuvintele compuse si inca recitate – o mare desfatare! De la Barcelona pina la Insula Mallorca, cu bacul, sint cam 7-8 ore bune de parcurs … dar ce conteaza distanta, Miro a fost catalan, familia lui se tragea de acolo, radacinille sale, si avea de ce sa mearga, e vesnic frumos si cald 🙂
un still de scris de liceu de provincie, si nu de ziarist (sa nu zic de critic) de arta:”bruma de armonie suprarealistă formală începe cu timpul să fie din ce în ce mai sumară, să zgîrie, uneori, să se de-formeze, iar, finalmente, să fie supusă probei focului. La proba focului ea rezistă numai parţial, ca şi sufletul, care se poate rupe, se poate micşora, poate fi schilodit.” Ce vrea sa spuna, ca Miro nu era suprarealist? Mallorca nu e despartita de ocean si mare am fost acolo si sunt 2 ore cu barca din Barcelona..ce exil! Sunt total dezamagit de still de amator Valery