„Una dintre rarele cronici clandestine ale persecuţiei şi ale exterminării evreilor în Europa“
Interviu cu Alexandra LAIGNEL-LAVASTINE
- 11-10-2013
- Nr. 694
-
Dan BURCEA
- DOSAR
- 3 Comentarii
Doctor în filozofie, cercetătoare, Alexandra Laignel-Lavastine este considerată astăzi drept una dintre cele mai avizate specialiste în istoria gîndirii politice din Europa Centrală şi de Est. Activitatea sa în acest domeniu a fost răsplătită în anul 2005 prin prestigiosul Prix „Charles Veillo“ de l’Essai européen pentru lucrarea Esprit d’Europe: autour de Czesław Miłosz, Jan Patočka, István Bibó, publicată la Editura Calman-Lévy, în 2005, şi reeditată în colecţia „Folio“, la Gallimard, în 2010. Lucru şi mai important, acuitatea cercetărilor sale îl face pe Jorge Semprun să o numească „o remarcabilă analistă a tradiţiilor culturale şi politice a celeilalte Europe“. Destinul cultural al Alexandrei Laignel- Lavastine s-a încrucişat foarte devreme şi de o manieră durabilă cu cel al realităţii culturale româneşti. Încă din 1986, la vîrsta de 20 de ani, colaborează la revista La Nouvelle Alternative, publicaţie condusă la acea vreme de istoricul ceh exilat la Paris, Karel Bartošek, şi dedicată apărării drepturilor omului şi libertăţilor democratice în Europa de Est. Ea semnează primele sale articole despre „la Roumanie sous Conducator“, titlu al unui dosar din 1987 care contribuise la sensibilizarea opiniei franceze faţă de situaţia tragică ce domnea în ţară. Începînd din ianuarie 1990, se instalează pentru un an la Bucureşti, […]
Cf. DEX: CLANDESTÍN, -Ă, clandestini, -e, adj. Care are un caracter secret, care este făcut în ascuns (fiind oprit de lege – Din fr. clandestin, lat. clandestinus.
„Cartea neagra” a avut acest caracter clandestin prin strângerea pe ascuns a documentelor, prin elaborarea ei noaptea etc. asa cum se spune în prezentarea lui Dan Burcea „Cartea neagra/Le Livre noir”
La aceasta,se refera titlul interviului, dupa parerea mea.
Doamna Lavastine are dreptate in ceea ce scrie in legatura cu Carp si Holocaustul din Romania. Nu greseste nici in ceea ce-l priveste pe Boia. Dar face o eroare: Cartea Neagra a nu fost o cronica clandestina in facerea ei. Lucrarea lui Carp a devenit cvasi clandestina cativa ani dupa publicarea ei.
Daca doamna Lavastine s-ar fi ostenit sa citeasca corespondenta lui Theodor Lavi publicata de curand la Cluj ar fi evitat usor aceasta eroare. Ca si mitul sapunului fabricat din evrei morti aceste greseli evitabile nu folosesc..
Citind randurile de mai sus nici nu ma mira ca Vladimir Iliescu \”profesor\” in Germania a fost aplaudat in sala Academiei Romane. Comme si rien n\’etait. Romania a iesit basma curata!