O lectură pasionantă şi, pe alocuri, deconcertantă, cel puţin pentru un cititor nespecialist, ca mine, sînt Însemnările postume. 1914-1951 ale lui Wittgenstein (Editura Humanitas, 2013, traducere de Mircea Flonta şi Adrian-Paul Iliescu). Pasionantă, pentru că observaţiile acestea răzleţe, de mare frumuseţe şi expresivitate, unele, făcute de o minte sclipitoare cu varii ocazii, stîrnite de lecturi sau de chestiuni la care medita într-un moment sau altul, …