Pălăvrăgeala vagabonzilor (V)

Doru POP: Aş vrea să-ţi propun să vorbim despre ce înseamnă pentru fiecare dintre noi vagabondajul şi, mai ales, să-ţi arunc înainte ideea de vagabond intelectual. Uite, eu ani de zile am făcut naveta între Statele Unite şi România, cred că am zburat în perioada aceea zeci de mii de kilometri, alegînd zboruri ieftine, cu trei-patru escale prin tot felul de aeroporturi exotice, petrecînd ore întregi pe la Praga sau Budapesta. Eram un „nomad global“ din punct de vedere fizic, dar tot atunci mi-am dat seama că sînt şi un nomad spiritual, un peregrin al ideilor. Péter DEMÉNY: Mă surprinde ce spui. De departe se pare că eşti „de-ai casei“ în domeniul filmului şi al ideologiei stîngiste. Pe de altă parte, şi probabil cunoşti studiul incitant al lui Zygmunt Bauman despre turişti şi vagabonzi, probabil că noi sîntem astfel de vagabonzi. Deşi niciodată nu am făcut o navetă aşa de globală, de ceva ani călătoresc între Zalău, Cluj şi Tîrgu Mureş. Dar călătoresc de un timp şi mai îndelungat prin cultură. Nefiind foarte legat de un discurs anume, aproape că nici nu mi-a reuşit doctoratul. Şi, totuşi, cred în sensibilitatea aceasta călătoare, subiectivă, eseistică. DP: E vorba şi despre eseistică, […]