DIALOG

Don Quijote de la Timișoara, Cărtărescu și Holden Caulfield

Am citit, pe Facebook, o pagină din jurnalul lui Mircea Cărtărescu, scrisă pe 17 septembrie 1973, la vîrsta de 17 ani, pe care-o postase cu cîteva ore înainte. Cuvintele adolescentului Mircea sînt scrise de mînă și conțin, evident, trăsăturile scrisului său de astăzi. „M-a sculat mama. Știam c-o să mă trezească și știam exact cu ce cuvinte“, scrie autorul, printre altele, cu o caligrafie meticuloasă, …

Citeşte articolul

Pălăvrăgeala vagabonzilor (VII)

Doru POP: Péter, dragul meu, hai să trecem la lucruri mai spinoase, despre care nu prea vorbim. Cum e să fii maghiar în România? Te simţi mai degrabă ardelean maghiar sau maghiar ardelean? Ce înseamnă pentru tine să vorbeşti limba română? Ce vezi cînd priveşti dintr-o cultură într-o altă cultură? Pe cine vezi, dincolo de chipurile ipocrite ale „ipochimenilor dîmboviţeni“? Cum ţi se par românii …

Citeşte articolul

Pălăvrăgeala vagabonzilor (VI)

Péter DEMÉNY: Nu crezi că puterea în democraţie are forme mai perverse decît într-o dictatură? Doru POP: Puterea e perversă în orice sistem. Dar democraţia însăşi e forma cea mai perversă de organizare socială. Dictaturile au un fel de stupizenie greoaie, sînt uşor de anticipat în mişcări şi destul de previzibile. Democraţia este şi imprevizibilă, şi prefăcută. Pentru că democraţia disimulează în multe feluri. Mai întîi …

Citeşte articolul

Pălăvrăgeala vagabonzilor (V)

Doru POP: Aş vrea să-ţi propun să vorbim despre ce înseamnă pentru fiecare dintre noi vagabondajul şi, mai ales, să-ţi arunc înainte ideea de vagabond intelectual. Uite, eu ani de zile am făcut naveta între Statele Unite şi România, cred că am zburat în perioada aceea zeci de mii de kilometri, alegînd zboruri ieftine, cu trei-patru escale prin tot felul de aeroporturi exotice, petrecînd ore …

Citeşte articolul

Pălăvrăgeala vagabonzilor (IV)

Dialog între Péter DEMÉNY şi Doru POP

Péter DEMÉNY: Dragă Dorule, ţi-am propus ca temă să ne gîndim la dascălii noştri de dinainte de ’89, pentru că amîndoi facem parte dintr-o generaţie a „revoluţionarilor“, a celor care erau încă adolescenţi la Revoluţia din 1989. Atunci, pe vremuri, un „prof“ te putea lovi, te putea admonesta sau te putea trimite după vodcă (unii dintre „meşterii“ cu care am avut de-a face chiar obişnuiau …

Citeşte articolul

Pălăvrăgeala vagabonzilor (III)

Dialog între DEMÉNY Péter şi Doru POP

Doru POP: Dragă Péter, ai fost destul de apropiat de Ion Ianoşi, ai scris şi un text în care îi luai apărarea atunci cînd a fost atacat pentru extraordinarele memorii intitulate Internaţionala mea. Cred că ar fi util să ne lămurim măcar noi doi cu privire la rolul mentoratului în dezvoltarea personală şi profesională, în formarea noastră, în cele din urmă. Sîntem, adeseori, ceea ce …

Citeşte articolul

Prin vămile răbdării

Despre nerăbdarea de a fi răbdător – Dan C. MIHĂILESCU și Ciprian MĂCEȘARU în dialog epistolar

Nu m-am priceput niciodată să am cu adevărat răbdare. Sub masca uneori de-a dreptul ataraxică, nerăbdarea a dat mereu în clocot. Dacă e, răbdarea mea e din aceea cu sufletul la gură. Rîvnind mereu la stăpînirea de sine ghicită în răbdare, am întîmpinat dialogul epistolar dintre Dan C. Mihăilescu şi Ciprian Măceşaru – Despre nerăbdarea de a fi răbdător (titlu mai exact nici că s-ar …

Citeşte articolul

O frîntură de perindare

Dialog DEMÉNY Péter şi Doru POP

Demény Péter: Uite, sîntem în centrul Clujului, vorbim de parc-am fi prieteni, ceea ce şi sîntem. Pentru mine, ăsta e centrul oraşului şi mă deranjează Piaţa Unirii cu Avram Iancu. Pe tine nu? Doru Pop: Dragă Péter, Piaţa Unirii nu e aia cu Avram Iancu şi tulnicăresele, ci e asta cu Regele Mathias. Şi ştii ce mă enervează cel mai tare? Că numele locurilor …

Citeşte articolul

Dezbatere despre Mircea Eliade la Tîrgul de Carte de la Ierusalim

În cadrul Tîrgului Internaţional de Carte, organizat în luna februarie la Ierusalim, a avut loc o interesantă dezbatere pe marginea cărţilor Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu de Andrei Oişteanu şi Mircea Eliade. De la magie la mit, de Moshe Idel, ambele volume apărute anul trecut, la Editura Polirom. Dezbaterea a fost organizată de Ministerul Culturii din România, cu …

Citeşte articolul

Invitaţii la autolecturi

Adina DINIŢOIU – Scriitori francezi la Bucureşti. Interviuri

De curînd, a fost publicat, la Editura Vremea, un volum semnat de Adina Dinţoiu, în care sînt adunate douăzeci şi şase de interviuri realizate, de-a lungul a opt ani, cu oameni de cultură francezi veniţi în România. Cu un titlu care anunţă direct conţinutul, Scriitori francezi la Bucureşti.Interviuri, cartea Adinei Diniţoiu este în egală măsură şi tranzitivă, şi reflexivă. Mai întîi, deoarece cuprinde între coperţile …

Citeşte articolul

Cu semn de exclamare

Constantin CUBLEŞAN - Grăbeşte-te încet – 75 – (Interviuri)

Nu m-au atras nicicînd în mod deosebit cărţile aniversare, supuse, inevitabil, prezumţiei de apologie. Conţinutul lor este – aproape obligatoriu, aş spune, şi sînt convins că nu semnalez ceva original – unul exclusiv festivist. N-am reţinut pînă acum situaţii în care „sărbătoritul“ să aibă sîngele rece de a introduce, sub forma unui capitol de sine stătător, şi opinii mai puţin avantajoase, de dragul obiectivizării absolute. …

Citeşte articolul

„Sîntem fraţi întru baroc şi zodie“. Interviu cu Tudor BANUŞ

De cînd îl cunoaşteţi pe Şerban Foarţă? Am impresia că-l cunosc pe Şerban Foarţă dintotdeauna. Mai bine zis, l-am tot „aşteptat“, sperînd să-mi iasă-n cale! La fel cum i-am „întîlnit“ în viaţă, mai devreme sau mai tîrziu, pe Callot, Hogarth sau Grandville... Momentul „întîlnirii“ cu Şerban Foarţă a avut loc acum vreo cinci ani, cînd i-am deschis volumul de versuri Nu ştiu alţii cum sunt... …

Citeşte articolul

DE AICI A ÎNCEPUT. Mulţumirea cea de sine

Mulţumirea cea de sine A fost odată un domn ud ce ţopăia-n delir şi nud pe-un plaur garnisit cu papuri, de parcă nişte etnohapuri ar fi tras el, pe nări sau gît; fără pereche de urît, dar cu un zîmbet larg, – nu doar întredeschis ca un fermoar, ci …

Citeşte articolul

„Vîslaşi, de la o vreme, într-o aceeaşi barcă“. Interviu cu Şerban FOARŢĂ

De cînd îl cunoaşteţi pe Tudor Banuş? Din anul palindromic 2002. Nu însă în persoană, dar în calitatea-i de grafician, apoi de pictor. Îl, aşa-zicînd, cunosc din Antologia zmeilor, faimoasa carte a lui Mircea Cărtărescu, ilustrată magistral de Tudor Banuş... Nici pînă astăzi, dacă puteţi crede, nu ne-am văzut facie ad faciem, din pricina unor fatale contratimpuri (valabilă e şi forma contratimpi). Sper, totuşi, să …

Citeşte articolul

50 de Tandemuri

O rubrică pornită, poate, dintr-un „capriţiu“ devine, iată!, după doi ani, un punct de rezistenţă al revistei Observator cultural. Iar autorii sînt doi domni redutabili în domeniile lor: grafică – Tudor Banuş – şi poezie – Şerban Foarţă. Rubrica are o istorie de aproape doi ani, a început pe 26 octombrie 2012 şi a ajuns la 50 de apariţii. La acest moment aniversar, tragem uşor …

Citeşte articolul

Bieţii moderaţi

Kőrössi P. JÓZSEF – Ruleta maghiară. Convorbiri cu Markó Béla despre literatură, politică, societate

Imaginea publică a politicienilor noştri nu este (pentru a folosi un eufemism) dintre cele mai grozave. Se conturează deja un tipar categorial, o tipologie deloc flatantă pentru cei ce o ilustrează: arivişti, demagogi, „traseişti“, personaje urmărindu-şi exclusiv interesul personal, semidocţi ori de-a dreptul agramaţi, decidenţi de o stupefiantă incultură, oameni de vorbe, nu de cuvînt, de discursuri, nu de fapte, de mize mici, nu de …

Citeşte articolul

Şezătoare ştiinţifico-poştală. Şi telefonică

Ilie RAD - Convorbiri cu Ion Brad, „din primăvară pînă-n toamnă“ (aprilie-octombrie 2013)

Îmi plac cărţile de convorbiri. Fără îndoială, scriitorul Ion Brad, ambasador în Grecia între 1973 şi 1982, este un personaj al istoriei noastre literare peste care nu poţi trece cu indiferenţă. Amplele sale volume de memorialistică sînt o panoramare destul de fidelă a unei epoci – comuniste – controversate. (Spun „destul de fidelă“ deoarece obiectivările absolute ţin de competenţa istoricilor.) De aceea, iniţiativa profesorului de …

Citeşte articolul

DIALOG. Henry Mavrodin – Corneliu Baba

Scrisoare către Corneliu Baba Maestre drag, Începusem scrisoarea încă din primăvară, fără să amestec ecourile vechilor tăceri, cu stările, acţiunile sau gîndurile, ce la ocaziile irepetabile ale împrejurărilor trăite s-au abţinut. Trecutul obligă şi încerc cumva să ocrotesc urmele discretei sale respiraţii, protecţie extinsă intimităţii cu pînza, aceeaşi despre care v-am mai scris, şi despre a cărei desăvîrşiri nu am încă noutăţi. …

Citeşte articolul

Mistica literaturii

O primă versiune a convorbirilor lui Eugen Simion cu discipolul său optzecist Andrei Grigor a apărut în 2004, într-un climat literar încă dominat de logica de front pe care o adoptase după 1990, în virtutea unui radicalism (etic și abia în al doilea rînd estetic) indomptabil, cea mai mare parte a intelectualității noastre umaniste. Înregistrat, într-un interval de aproape doi ani, la capătul unui deceniu …

Citeşte articolul

Punct şi de la capăt

Eugen SIMION - În ariergarda avangardei

Începute în ianuarie 2003 şi publicate în anul următor, convorbirile lui Eugen Simion cu Andrei Grigor au acum un sequel: o a doua ediţie, consistent adăugită, în care se regăsesc peste o sută cincizeci de pagini noi, scrise (dialogate) în 2011. Cu aceasta, nu doar biografia intelectuală şi existenţială a criticului „şaizecist“ capătă contur. E pus în perspectivă inclusiv decupajul anterior, oferit sub titlul În …

Citeşte articolul