Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Cine „ne“ sînt turnătorii
Gabriel ANDREESCU – Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii
- 25-01-2013
- Nr. 658
-
Iulia POPOVICI
- ISTORIE RECENTĂ
- 1 Comentarii
Adrian Marino. Constantin Noica. Nicolae Balotă și Alexandru Paleologu. Mihnea Berindei. Mihai Botez. Nicolae Breban. Acestea sînt „cazurile intelectuale“ pe care le deconstruiește și reinterpretează Gabriel Andreescu în cea mai recentă carte a sa. Cărturari, opozanți și documente e o extinsă – și foarte delicată, într-un final, în abordarea unor situații sensibile – pledoarie pentru lectura contextuală, în cunoștință de cauză, a informațiilor furnizate de dosarele Securității, la fel cum e și o demonstrație pasionată a cîtorva strălucite exemple de instrumentalizare în beneficiul prezentului a acestor dosare. Nu toate, însă unele dintre aceste exemple sînt, practic, note de bătălie pe cîmpul unui război cultural avînd în centru un control de putere și conservarea legitimității mainstreamului intelectual. Dintre cei șapte cărturari-eroi ai acestei cărți, singurul pentru care există o decizie „oficială“ (publicată pe site-ul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS) de constatare a colaborării cu Securitatea ca poliție politică e Al. Paleologu – ceea ce nu înseamnă că, de la deconspirarea sa în anul 2000 pînă acum, asupra lui Paleologu nu s-ar fi întins ceea ce Gabriel Andreescu numește „o aură romantică a «cedării»“. La publicarea unei părți din dosarele aflate în actuala arhivă a CNSAS (sub îngrijirea […]
«Nu atît contactele cu securiştii (benigne, nimeni n-a avut de pătimit de pe urma lor) sînt stranii la Noica, ci, mai ales, absenţa unei revolte politice, abandonul în retorica oficială, serviciile făcute „naţionalismului ceauşist“, o anume blîndeţe în relaţia cu ofiţerii de Securitate, pe care Noica îi crede capabili să sprijine cultura română. »- se scrie mai sus.
Îmi îngădui un comentariu.
Nu cred că Noica ar fi crezut că ofițerii de securitate (nu toți și nici oricând – autoarea precizează epoca, se referă la național-comunismul care a fost o realitate, totuși ) ar fi capabili să sprijine cultura română. În realitate Noica știa că printre ei se aflau unii care sprijineau efectiv cultura română. În limitele inteligenței lor și în cadrul serviciului dar și în afara acestuia.
Altfel am putea crede că ceea ce s-a făcut în domeniul culturii a fost un dar făcut de Partid și nu fâșii de teren smulse din zona interdicțiilor prin complicități și cedări diverse.
Mai tinerii simplifică și schematizează o epocă care, dacă ar fi cercetată de ei cu atenție, dacă ar accepta că documentele nu spun tot și că experiența de viață a mai bătrânilor ar putea completa imaginea, inclusiv pe baza arhivelor CNSAS s-ar dovedi mult mai bogată în suprize.
Ion Varlam nu a fost un oarecare, ci a fost deținut politic, un activist politic extrem de activîn exil, unul din refondatorii PNTCD după 1989, de o radicalitate politică care l-a pus rapid în conflict cu elementele care s-au inflitrat în structura de conducere a PNTCD și au dus la destrămarea dorită de Securitate reciclată a singurei forțe care se putea opune atunci în 1990 FSN-ului format din foști activiști și din colaboraționiști recuperați.
Cartea de dialoguri publicată de Ion Varlam ca și articolele sale pot da seama mai precis despre poziția sa, pot explica inclusiv poziția sa ăn cazul Goma la 1976. explică manevrele la care a fost supus de un fost coleg de pușcărie al lui Goma dar și al lui Ivasiuc, ultimul devenit colaborator și informator influent.
În ciuda faptului că se contestă valoarea publicației lui Vicotr Roncea, ar fi poate util să fie citite și analizate articolele de pe situl său, fără excesive prejudecăți, generate probabil de caracterul incomod al ziaristului. Aveți aici linkul spre unele intervenții ale lui Ion Varlam care merită toată atenția calmă.
http://roncea.ro/2011/07/10/video-exploziv-secretarul-general-al-umrl-ion-varlam-devoaleaza-o-retea-anti-romania-infiltrata-adanc-in-structurile-statului-trotkistul-tismaneanu-scremutul-pedant-liiceanu-bufonul-ples/
Se poate cerceta și fondul Ion Varlam din situl
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/varlam/varlam1.htm