„Diabolizarea“ a mers in multe directii

1. „Diabolizarea“ a mers in multe directii. Contraelitele liberale ale Vechiului Regim au fost diabolizate, cu sistem, la inceputul anilor 1990, de catre reprezentantii de rangul doi ai elitei politice, care luasera puterea prin instrumentele lor, fosti agenti de influenta ai propagandei nazisto-comuniste de tipul dlui Corneliu Vadim Tudor. Pe de alta parte, multi reprezentanti ai elitelor culturale oficiale de dinainte de 1989, gratificati din plin si de puterea comunista, si de cea care i-a succedat, s-au prezentat constant drept victimele inocente ale unei campanii de „diabolizare“ venite din partea unor colegi care, astfel, ar fi incercat sa-si rascumpere, pe seama altora, propriul trecut de adaptare pasiva si adeseori confortabila la totalitarism. Tot de ceva foarte asemanator „diabolizarii“ s-au plins si reprezentanti ai clerului (si acesta o „elita“, atit in acceptiune sociala, cit si teologica) indignati, in fata camerelor de luat vederi, de initiativa unor reprezentanti ai societatii civile de a cere CNSAS lamuriri asupra relatiilor dintre Biserica Ortodoxa si Securitate, doua institutii definitorii pentru societatea romaneasca a ultimei jumatati de secol. Dar intrebarea se refera, in mod evident, la acuzatii asupra unor lucrari recente precum Retori, simulacre, imposturi a dlui Ciprian Siulea si Boierii mintii a dlui Sorin Adam […]