Literatura feminină din interbelic – o reconsiderare

  • Recomandă articolul
În 1999, Sorin Alexandrescu scria, într-unul din excelentele sale eseuri din volumul Privind înapoi modernitatea, că „orice încercare de răsturnare fundamentală a canonului [estetic] a dus nu la modificarea nucleului său dur, ci, în cel mai bun caz, doar la crearea de «margini miluite»“. (Re)construcția unei astfel de „margini miluite“, anume aceea a prozei „feminine“ interbelice, este și scopul declarat al Biancăi Burța-Cernat în studiul său Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică, apărut anul trecut la Editura Cartea Românească. Autoarea pornește chiar de la termenul de „marginalitate literară“, angajîndu-se într-un demers critic de nuanță asumat conservatoare, acela de a face vizibilă literatura interbelică scrisă de femei, dar fără a pune în discuție canonul literar modernist (recte Lovinescu, Călinescu & Maiorescu) și cu atît mai puțin supremația absolută a „valorii estetice“. În acest sens, literatura scriitoarelor noastre moderniste este tratată drept „un caz particular al marginalității literare“.   Cu ajutorul unei documentații pline de acribie, Bianca Burța-Cernat (re)construiește atmosfera vieții literare interbelice, pe fondul căreia reușește o recuperare biografică și bibliografică a cîtorva scriitoare cu un relief propriu și o oarecare vizibilitate în epocă – astăzi complet ieșite din circuitul critic și inaccesibile cititorului de rînd, nefiind aproape […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.