Literatura feminină din interbelic – o reconsiderare
- 20-01-2012
- Nr. 608
-
Iulia DONDORICI
- Istorie literară
- 2 Comentarii
În 1999, Sorin Alexandrescu scria, într-unul din excelentele sale eseuri din volumul Privind înapoi modernitatea, că „orice încercare de răsturnare fundamentală a canonului [estetic] a dus nu la modificarea nucleului său dur, ci, în cel mai bun caz, doar la crearea de «margini miluite»“. (Re)construcția unei astfel de „margini miluite“, anume aceea a prozei „feminine“ interbelice, este și scopul declarat al Biancăi Burța-Cernat în studiul său Fotografie de grup cu scriitoare uitate. Proza feminină interbelică, apărut anul trecut la Editura Cartea Românească. Autoarea pornește chiar de la termenul de „marginalitate literară“, angajîndu-se într-un demers critic de nuanță asumat conservatoare, acela de a face vizibilă literatura interbelică scrisă de femei, dar fără a pune în discuție canonul literar modernist (recte Lovinescu, Călinescu & Maiorescu) și cu atît mai puțin supremația absolută a „valorii estetice“. În acest sens, literatura scriitoarelor noastre moderniste este tratată drept „un caz particular al marginalității literare“. Cu ajutorul unei documentații pline de acribie, Bianca Burța-Cernat (re)construiește atmosfera vieții literare interbelice, pe fondul căreia reușește o recuperare biografică și bibliografică a cîtorva scriitoare cu un relief propriu și o oarecare vizibilitate în epocă – astăzi complet ieșite din circuitul critic și inaccesibile cititorului de rînd, nefiind aproape […]
As fi interesat sa numiti (pentru ca in text nu o faceti) care sunt teoriile de ultima ora la care va referiti & de ce ar fi fost atat de relevant pentru BBC sa intre in dialog cu ele? Oare nu ar fi fost un alt proiect? Cat de disproportionata ar fi fost cartea daca ar fi fost precedata de 50 de pagini de dezbateri polemice a teoriilor feministe? cand ar fi intrat in scena, bietele scriitoare interbelice ar fi devenit personaje secundare care sa ilustreze teoriile cu pricina. Abordarea nu este una care sa trambiteze autonomia esteticului, dimpotriva, contextualizarile socio-mentalitare, ideologice din carte deschid perspectiva. exista un exclusivism axiologic, e adevarat, insa autoarea nu si-a propus sa faca studii culturale, ci critica literara. Or, cred ca aici nu si-a ratat obiectul, dimpotriva. Intr-adevar, cu o abordare ca aceea sugerata de dumneavostra ar fi prins iute o bursa la vreo universitate americana. Asa, nu. Dar nu e vorba de o auto-excludere din circuitul international, ci, eventual, de o excludere. Ce-ar putea face BBC si altii ca dansa daca `marginalul` Harold Bloom nu mai e suficient de interesant pe piata ideilor.
Cita frustrare! Cita isterie feminista!
Am citit si eu cartea si mi s-a parut ca isi propune sa se ocupe de literatura, nu sa bifeze bibliografia teoretica feminista la zi.
Am rezerve serioase fata de snobii care pun note de subsol chiar si la o recenzioara.
A! Inca ceva, stimata doamna, ati uitat o virgula. Mi se pare ca titlul cartii lui Sorin Alexandrescu era Privind inapoi, modernitatea. Nu: Privind inapoi modernitatea. E o diferenta. Care ar trebui sa-i spuna totusi ceva spiritului dumneavoastra dedat la subtilitati teoretice.