PROZA. Nicolae ILIESCU, Abatorul de vise (roman)

Nicolae ILIESCU Abatorul de vise (roman) Editura Allfa, Colectia „Literatura romana“, Bucuresti, 2001, 132 p., f.p. De fapt, nu e chiar un roman, e ceva mai mult sau mai putin, un roman-conferinta de presa, precizeaza prima dintre cele doua pagini de titlu, intr-o paranteza asezata sub suprarealista sinecdoca: Nicolae Iliescu, Depasirea interzisa cu exceptia vechiului Abator de vise sau Iesirea din labirintul in mi minor sau Grog si Demagog sau Rezemarea vocalei. Conferinta de presa pentru ca exista foarte multe intrebari pe care Nicolae Iliescu nu le plaseaza sub semnul retoricii, eul sau consemnind cu acribie felurite roluri sociale pe care un scriitor sau un literator le poate avea astazi. Are intervievatul un joc frumos cu sine, plin de o suficienta paradoxala, care se scindeaza cu generozitate, spunind: „Sa scrii El Aleph, Numele trandafirului sau La tiganci nu-i de colo! Ce n-as da sa le am pe toate astea, uite-asa, scrise de mine!“. Persoana intii a jurnalului este, deci, o necesitate, anuntata de primul din cele doua motto-uri: „Pentru aceea, ma urgisesc eu pe mine insumi si ma pocaiesc in praf si in cenusa“ (Cartea lui Iov, 42, 6); Nicolae Iliescu scrie cu un sentiment atent controlat al izolarii si […]