Recurs la memorie. Încă o filă pentru George Muntean

Deschid cartea amintirilor, un op masiv de peste 500 de pagini, sub titlul A fost odată George Muntean. Întorc filele, mă adîncesc în lectura textelor – o sută şi mai bine la număr – şi, deşi evocările sînt aşternute la timpul trecut, din succesiunea lor se cristalizează portretul unei prezenţe spirituale apropiate prin preocupări, menite să işte curiozitatea oricărui ipotetic partener de dialog. De aici şi sentimentul transmiterii acelui potenţial fond de idei în stare să consolideze amintirea cuiva. A fost odată George Muntean (remember), Ediţie alcătuită de Adela Popescu, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2008. 516 p. Mărturiile vin din cele mai diverse surse: de la colegi avuţi alături în anii de instruire pe băncile Liceului Hurmuzachi din Rădăuţi sau în amfiteatrele Facultăţii de Filologie a Universităţii bucureştene, de la confraţii de mai tîrziu, din redacţiile publicaţiilor literare şi, mai ales, din aceeaşi echipă de harnici cercetători ai Institutului de Istorie Literară, aflată sub îndrumarea profesorului G. Călinescu. Interesul faţă de moştenirea călinesciană Printre multele fotografii de maxim interes documentar, distribuite din belşug în cuprinsul volumului, una reprezintă un instantaneu de grup chiar în interiorul Institutului. O recunosc în imagine, în primul rînd pe profesoara de literatură comparată Zoe Dumitrescu-Buşulenga, de […]