Nr. 490 (38)

A FOST   - De gustibus et coloribus... Între 22 şi 28 august, Muzeul de Artă Cluj-Napoca a găzduit expoziţia De gustibus et coloribus..., conţinînd lucrări selectate din patrimoniul muzeului. Lucrările poartă semnătura unor artişti ca Dou Gerard, Jacopo Da Ponte Bassano, Rozier Dominique-Hubert, Adalbert Stifter, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Octav Băncilă, Theodor Pallady, Jean Alexandru Steriadi, Paul …

Nu mai sînt polemici. Polemici literare, bineînţeles. Lungi, îndelungi discuţii, uneori durînd ani de zile, menite să puie faţă în faţă două armate de argumente potrivnice. E adevărat că, în genere, publicul cel mare nu iubeşte polemicile. „Îmi place revista cutare «că nu e personală», că nu se preocupă decît de ale ei“ e, se ştie, gîndul cititorului …

O necunoscută federaţie acordă niscaiva premii turismului autohton şi la Bucureşti se pregătesc omagii naţionale. Media exultă. „Sinistra“, cum a poreclit-o colega mea Roxana Iordache, e gata de zaiafet. Credeam că nimeni nu-l va întrece pe devoratorul de recorduri Sorin Oprescu, edilul căruia îi plac mai mult investiţiile în straturi de flori, decît cele în reconstrucţia capitalei. La …

Am fost pînă în Bulgaria. Din nou. Nimic nou în asta – tot mai mulţi români se duc în vacanţă pe litoralul vecin. Însă, de data asta, e criză. Şi am fost curios să văd ce zice şi ce face bulgarul în criză. Vreau să spun: întreprinzătorul bulgar, patronul de terasă sau de magazin. Ei bine, spre deosebire …

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat în şedinţa de ieri, 31 august, construirea de etaje peste şi în spatele monumentului istoric Bazarul Nirescher din secolul al XIX-lea. Decizia afectează şi monumentele istorice din zonă. Aceiaşi consilieri respinseseră propunerea, în unanimitate, la ultima şedinţă. Consiliul General continuă distrugerea monumentelor istorice ale Bucureştiului. În şedinţa de ieri, 31 august, …

Întîlnirea anuală a Diplomaţiei Române din 2009 are loc chiar în aceste zile, între 31 august şi 2 septembrie. Evident, la Bucureşti şi, evident, la sediul MAE, unde sînt convocaţi şefii misiunilor diplomatice. Aceştia urmează nu doar să se întîlnească, atît între ei, cît şi cu cei din conducerea MAE, dar să şi aibă parte de prelucrarea-binecuvîntarea – …

La sfîrşitul verii, R.P., preparatoare de un an de zile la noi în facultate, ne-a anunţat că renunţă la post şi merge acasă, la un liceu din Buzău – loc cîştigat în urma concursului de titularizare. Prietenul ei, de loc din Brăila, absolvent de master la noi, student foarte bun, urma să înceapă în toamnă un doctorat cu …

Scrisoare deschisă În cei aproape 20 de ani de după schimbarea regimului comunist, un pericol major a pîndit permanent cultura din România şi pe cei activi în acest domeniu: politizarea. Continuînd un model de colaborare defectuos, datînd din timpul comunismului, unii dintre operatorii culturali şi organizatorii de evenimente (mai ales cei provenind din fosta elită comunistă) au …

Între 28 şi 30 august, a avut loc ediţia a IX-a a Festivalului Cetăţi Transilvane – Sibiu 2009. Aşa cum au obişnuit, sibienii au organizat şi anul acesta o manifestare culturală de masă în care au domnit măsura, bunul-gust şi bunul-simţ. A fost, înainte de orice, un festival pur medieval, nu un simulacru, cum, din păcate, se întîmplă …

Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a lansat un prim număr dintr-o revistă dedicată studiilor despre Holocaust, avîndu-l ca director pe Mihai E. Ionescu, pe George Voicu în calitate de redactor-şef, pe Alexandru Florian, redactor-şef adjunct, şi pe Sorana Munteanu, secretar de redacţie. Colegiul editorial reuneşte nume precum Andrew Baker, Radu Ioanid, Norman Manea, Paul …

Într-un articol din România literară, Tudorel Urian recomanda cartea Adrianei Babeţi, Prozac. 101 pastile pentru bucurie, ca pe o agreabilă lectură de vacanţă. Şi asta la capătul unui îndelung ocol prin care cronicarul se zbătea să arate că tabletele publicate săptămînal de un scriitor, fie şi talentat, într-o revistă culturală, n-ar fi, din principiu, asimilabile unui gen de …

Tema compromisului artistului în perioada comunistă ocupă un spaţiu destul de restrîns în literatura de după prăbuşirea regimului în Europa de Est şi face mai frecvent obiectul dezbaterilor critice decît al confesiunilor sau chiar al ficţionalizărilor. Olga Grushin, scriitoare rusă stabilită în Statele Unite (unde a fost, începînd cu 1989, prima studentă originară din U.R.S.S.), abordează acest subiect …

Cercetarea comparată a textelor cenzurate mi se pare un domeniu ignorat de istoria şi teoria literaturii române. E vorba, adică, de confruntarea dintre textul tipărit şi difuzat şi cel păstrat de manuscrisul aflat în arhiva scriitorului român. Exemplele s-ar putea găsi în special în ultima jumătate de secol, pentru că în perioadele mai vechi cenzura a erodat mai …

Nicolae Gheran este un scriitor remarcabil. Amintirile sale au gustul suav al dulceţurilor de casă. Multe dintre ele, la limita fabulaţiei, imposibil de verificat, sînt puse în relaţie cu date exacte, note de subsol, trimiteri istorice, cu realitatea Primului Război Mondial sau cu modernizarea Bucureştiului. Volumul de memorii al lui Nicolae Gheran nu este doar o lucrare autobiografică, …

„[...] poetul simbolist transportă singurătatea în cavouri şi pune totul sub semnul unei culori unice care, în fapt, sugerează o dezolantă, apăsătoare culoare metalică (plumbul care nu are propriu-zis o culoare sau are una, indistinctă, negrul degradat spre cenuşiu). Care este simbolul memorabil, unde este marea poezie în aceste versuri care adună şi învîrt şsic!ţ asemenea detalii?: «Dormeu …

Bacovia m-a descumpănit dintotdeauna. M-a descumpănit prin felul în care face să plesnească formele poetice prea înguste ale simbolismului, dinăuntrul lor, ca un fruct răscopt, dînd la iveală singurătatea, spaima, nevroza, strigătul celui care a ieşit din el pentru a se uita la plictisul enorm, amorf, dezarticulat, la tîrziul din lume, cu forţa lui pustiitoare. Dar strigătul …

Deschid cartea amintirilor, un op masiv de peste 500 de pagini, sub titlul A fost odată George Muntean. Întorc filele, mă adîncesc în lectura textelor – o sută şi mai bine la număr – şi, deşi evocările sînt aşternute la timpul trecut, din succesiunea lor se cristalizează portretul unei prezenţe spirituale apropiate prin preocupări, menite să işte curiozitatea …

–„Fată, o ştii pe Jenÿ, manichiurista aia din Queen’s? E bună, fată, că taie pieliţele pînă în carne, nu e ca coreencele alea care doar împing pieliţa niţel, arată bine o zi-două şi după aia trebuie să refaci operaţia. Mie-mi place să le taie pînă-n carne, fată, să simt, nu cu şmecherii.“ Nu în secret, Jenÿ avea o …

Argument Istoria poeziei române a ultimelor patru decenii e marcată vizibil de obsesia mutaţiilor, a negărilor, a rupturilor şi a enclavizărilor (mai naturale sau mai artificiale, dar, în orice caz, existente). cei – nu puţini – care au inventat, descoperit sau semnalat dislocările în diversele momente cu pricina sînt, în ultimul timp, negaţi de alţii, pentru care …

Dragă Bogdan, Sincer să fiu, nu-mi amintesc mai nimic din Dublul lui Dostoievski. M-ai făcut curios, aşa că îl voi reciti cît de curînd. Aştept cu nerăbdare şi proza scurtă a lui Nabokov, pe care ştiu că o pregăteşti spre editare. Vreau să revin, însă, la scurta mea demonstraţie din scrisoarea precedentă. Ar trebui să fac un mic …

Dragă Bogdan, Sincer să fiu, nu-mi amintesc mai nimic din Dublul lui Dostoievski. M-ai făcut curios, aşa că îl voi reciti cît de curînd. Aştept cu nerăbdare şi proza scurtă a lui Nabokov, pe care ştiu că o pregăteşti spre editare. Vreau să revin, însă, la scurta mea demonstraţie din scrisoarea precedentă. Ar trebui să fac un mic …

Mircea Nedelciu – etalonul prin excelenţă al prozei optzeciste şi lider de generaţie incontestabil – urmează Facultatea de Litere din Bucureşti între 1969-1973, perioadă în care el şi colegii săi (din grupul autointitulat „Noii“) sînt la curent cu telquelismul, cu „noua critică“ şi „noul roman francez“, la care ajung prin surse directe. Două sînt iniţial impulsurile de a …

Camera avansează abrupt, printre feţe obosite de femei tinere şi maşini de cusut de capacitate industrială. În atelier se munceşte, se transpiră, iar ochiul aparatului de filmat se opreşte cinic pe hîrtia şi creionul ţinute, cu mîinile la spate, de un supraveghetor-bărbat. Doar cinci minute – primele cinci minute – zăboveşte Coup pour coup în interiorul industrial – …

Cînd Platon s-a lăsat ademenit la Siracuza, el pretindea că o face pentru a aduce Sicilia sub „domnia legilor“ şi pentru a-l ajuta pe prietenul său Dion. Cum însă (în ciuda eşecurilor) acest lucru nu s-a întîmplat o singură dată, ci de trei ori, putem presupune că imboldul care a stat la baza acestor „călătorii“ nu a fost …

Recent, ni se spune că trăim în ură. Şi în confuzie: „Deschizi ziarele: se spune totul şi contrariul lui. Cum să judeci? Cum să cîntăreşti?“. Nu trebuie să ne impacientăm. Ca persoane private, trăim fiecare cum ne aşternem. Ca persoane publice, trăim într-o piaţă. Există o piaţă de presă, de pildă, în care marfa e produsă, se vinde, …

Născută în 1923, Mioara Cremene a părăsit România în 1969, revenind în ţară după Revoluţie. Înscrisă la Conservator (la clasa lui Victor Ion Popa), a debutat editorial în 1951, cu piesa în versuri Mălina şi cei trei ursuleţi, prima dintr-o serie de aproape douăzeci de titluri de cărţi pentru copii. Publică în ţară, după cinci ani de interdicţie …

Vremea capricioasă din această vară le-a dat destul de multă bătaie de cap organizatorilor Festivalului de Operă în aer liber din St. Margarethen, care s-a desfăşurat, în acest an, între 8 iulie şi 23 august. La treisprezece ani de la prima ediţie, acesta a devenit unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de operă în aer liber din lume. …

Doi oameni care scriu, mai rar sau mai des, despre dans vorbesc despre recentele rezidenţe ale programului „Jardin d’Europe“ la Mogoşoaia şi cîteva locuri comune ale coregrafiei româneşti contemporane.   G.Ş.: „Jardin d’Europe“ e un proiect european, iar în mod normal trebuia prezentat ceva relevant pentru spaţiul nostru cultural. S-a arătat sau nu? I.P.: Eu nu cred că …

Într-o lume în care toate structurile se arată a fi fragile, în care contururile sînt şi ele, la rîndul lor, nedefinite, nici realul nu mai poate rămîne în sfera certitudinii. În Culture and the Real. Theorizing Cultural Criticism, Catherine Belsey analizează modul în care, în lumea postmodernă, conceptul de realitate capătă accepţii diferite: realitatea nu mai este un …

În urmă cu cîţiva ani, am găsit sprijin pentru a prezenta în paginile revistei Observator cultural un important domeniu al creaţiei contemporane, adesea lăsat în umbră de virtuozitatea celorlalte arte care participă la spectacol: scenografia. Primul creator de marcă prezentat, în ceea ce am dorit să fie rubrica „Scenografi români“, a fost Vittorio Holtier, urmat de Irina Solomon, …

Cea de-a treia expoziţie din seria de manifestări Young Romanian Art este intitulată The City. Deschisă în spaţiul noii galerii a Institutului Cultural Român din Veneţia, The City aduce împreună lucrări de Tudor Bratu, Elena Ciobanu, Alexandru Ciubotariu, Tudor Prisăcariu şi Andy Sinboy. Există oameni care compun legende pentru oraş – legende urbane care decurg din suma tuturor …

Cînd am auzit, pe la începutul anului, că Madonna va cînta la Bucureşti, m-am bucurat că o să văd încă un icon în acţiune. Cînd am văzut prin martie afişul de promovare a turneului Sticky & Sweet Tour, am ezitat. Cînd am început să observ pe Youtube cum se desfăşoară concertele din alte ţări, am renunţat. Nu voiam …

În plină vară, manifestări muzicale devenite tradiţionale au atras numeroşi artişti şi melomani care, seară de seară, au ascultat pagini de mare frumuseţe, într-o atmosferă de adevărată sărbătoare. între 1-11 august la Sighişoara, Festivalul de Muzică Academică, ajuns la ediţia a XVI-a, condus de fondatorul său, violonistul Alexandru Gavrilovici, şi organizat cu sprijinul Fundaţiei Elan, sub patronajul Primăriei …

După o perioadă liniştită, fără noutăţi de librărie, editura electronică Liternet publică două volume proaspete: Portrete-robot cu texte cu tot de Şerban Foarţă şi Ninsoarea electrică de Traian T. Coşovei. În continuare, puteţi citi fragmente din recenziile la aceste cărţi şi din textele literare. Puteţi descărca gratuit cărţile de pe site-ul Editurii Liternet, secţiunea „Librărie“: http://editura.liternet.ro. …

Răfuiala cu trecutul, închiderea cutiei Pandorei pe care prezentul o moşteneşte de la predecesorii săi – părinţi, bunici, străbunici şi strămoşi –, noile starturi istorice nu sînt doar nişte operaţiuni simbolice în viaţa comunităţilor umane. Dimpotrivă, experţii în mituri atrag atenţia asupra importanţei enorme pe care „reînnoirea“ o are în raport cu „învechirea“ şi erodarea timpului, dar şi …

Cine a zis „Nu lăsa pe mîine ce poţi face azi“ a ştiut el (mai degrabă ea) ce zice. Îndemnul se poate aplica în orice domeniu şi nu face decît – aplicat – să contribuie la bunul mers al lucrurilor. Am vorbit, ceva vreme în urmă, despre nerăbdare. Să vorbim puţin şi despre amînare. Fanii nu prea au …

După ce lumina reflectoarelor se stinge Cu ocazia aniversării a 40 de ani de la prima aterizare pe Lună a navei Apollo 11 (20 iulie), revista Time, din 27 iulie, prezintă profilurile celor care au participat la legendara călătorie. Misiunea de a ajunge pe Lună i-a transformat în nişte mituri, în nişte icoane pe care oamenii le privesc …

După ce lumina reflectoarelor se stinge Cu ocazia aniversării a 40 de ani de la prima aterizare pe Lună a navei Apollo 11 (20 iulie), revista Time, din 27 iulie, prezintă profilurile celor care au participat la legendara călătorie. Misiunea de a ajunge pe Lună i-a transformat în nişte mituri, în nişte icoane pe care oamenii le privesc …