Un test pentru memoria colectivă

Procesul proletcultist înscenat unor studenţi de la Universitatea din Bucureşti în 1965

  • Recomandă articolul
Desfigurarea scopurilor, a formei, a practicii şi a funcţiilor procesului juridic este o notă distinctă a regimurilor comuniste. Cei incluşi în categoria duşmanilor – „obiectivi“, „ai poporului“, „ai statului“, „ai partidului“, „ai Uniunii Sovietice“ – erau condamnaţi înainte de judecarea procesului. Judecarea politică de tip partinic a duşmanilor, care era făcută în secret, prescria imperativ şi verdictul final al procesului juridic al cărui scenariu era prestabilit. O formă modelatoare a acestui tip de proces este înscrisă înManifestul Partidului Comunist, care cere, cinic, categoriei duşmanilor de clasă „să tremure“ înainte ca cei etichetaţi ca duşmani să fi fost judecaţi, includerea în această categorie fiind la discreţia Partidului Comunist.   Procesele comuniste sînt, structural, antidemocratice, imorale şi represive: înfierarea celor numiţi acuzaţi precede şi înlocuieşte culegerea şi analiza faptelor, audierea părţilor, argumentarea şi deliberarea. Din aceste motive, procesele comuniste sînt un test major pentru memoria colectivă, pentru validitatea cercetării trecutului comunist şi pentru libertatea de expresie. Procesele comuniste sînt un test pentru exactitatea şi moralitatea memoriei colective care cere răspunsuri valide la întrebări precise: cine au fost acuzaţii? De ce au fost acuzaţi? Cine au fost acuzatorii? Modul de desfăşurare a procesului? Care a fost verdictul? Care au fost presiunile asupra acuzaţilor, […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.