Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Ură ieftină, la ofertă (contra indignare pentru cunoscători)
- 03-09-2009
- Nr. 490
-
Alexandru MATEI
- POLEMICI
- 5 Comentarii
Recent, ni se spune că trăim în ură. Şi în confuzie: „Deschizi ziarele: se spune totul şi contrariul lui. Cum să judeci? Cum să cîntăreşti?“. Nu trebuie să ne impacientăm. Ca persoane private, trăim fiecare cum ne aşternem. Ca persoane publice, trăim într-o piaţă. Există o piaţă de presă, de pildă, în care marfa e produsă, se vinde, după care este adusă marfă nouă şi tot aşa. A trecut, iată, scandalul Spiru Haret. Ce s-a mai întîmplat? Mai interesează pe cineva? Care este rezultatul mitingului de presă din ultima lună? S-a întîmplat ceva în învăţămîntul superior? S-a renunţat la masificarea lui? Au dispărut persoanele overaged? Au fost propuse o ierarhizare a universităţilor şi criterii care s-o faciliteze? Nu. Între timp, ne ocupăm de Elena Udrea. Eroismul etic şi eroismul estetic Aceasta e soarta discursului public astăzi: să intensifice afecte, grijuliu să înlocuiască la vreme temele pentru a nu dezinteresa, ca hiturile în topurile difuzate de media. Intuiţia alienării discursului intelectual românesc în condiţii de democraţie capitalistă o are însă, de timpuriu, într-o carte publicată în urmă cu unsprezece ani, Caius Dobrescu. În Modernitatea ultimă1, el dedică o suită de eseuri felului în care cultura română ilustrează şi prelucrează figura eroului. Profunzimea […]
da, m-am uitat si eu, am vazut ca de pilda universitatea din szeged e printre primele 300 din lume. da, as vrea sa existe o ierarhie a universitatilor care sa se reflecte in bugetul institutiilor si care sa fie cunoscuta pe plan national, poate si international.
Altminteri, daca tot e forum, sa spun ca in murdaria mediatica de qazi, patapievici s-a bagat ca musca-n lapte. asta e pericolul in care cade un intelectual „de spirit” atunci cind scrie saptaminal in ziar. in ce tara de prosti traim.
Limba, pe care dvs. o vorbiti si scrieti (cum se vede) rau, d-le, provine in buna masura din slava si e plina de la natura de (cu un grecism numite) cacofonii. Pe mine, „pretentiile” dvs. n-o sa ma poata sili s-o stalcesc cu „ca si”-urile, cu care pseudo-fino-delicatii o strica tot mai mult. Evident, insa, ca cei care – ca dvs. – cred ca Camil e bun de muzeu, care, adica, sunt indiferenti la continut si fac un comentariu (micrometric) ici si unu colo, ca sa se afle si ei (mereu) in ciorba, se enerveaza la cea mai mica observatie, care li se face (ex. „pripeala”) si pun repede mana pe „gramatica”. Va aduc aminte ca „cine se ocupa prea mult cu gramatica, nu va putea iubi niciodata cu adevarat”. Cunoasteti autorul, nu-i asa?
nume frumos, autor de cacofonii, că co..mentariul, nu de alta dar avem pretenţii, domnule joschuer
Deja in Roma antica zgomotul devenise deranjant. Cei care-si puteau permite cautau linistea la tara (villae). 1.Cu ochii la bibliografia moderna – sa nu-i uitam pe „antici”. 2.Cu ochii la manipulare – sa nu uitam realitatea primara.
P.S. D-le Bogdan Suceava, sunteti sigur ca comentariul dvs. se refera la articolul de mai sus?
In legatura cu intrebarea din primul paragraf: \”Au fost propuse o ierarhizare a universităţilor şi criterii care s-o faciliteze?\” cred ca o asemenea ierarhizare exista aici:
http://www.ad-astra.ro/universitati/?lang=en
Si este realizata pe baza sigurului criteriu care conteaza cu adevarat, nu-i asa? Probabil intrebarea din articol se referea la cat de mult conteaza aceasta ierarhie la atribuirea de finantare de la buget catre universitati. Oare asta sa fi fost intentia autorului? Pentru ca e realmente absurd ca universitatea de pe locul 1 sa fie sustinuta financiar la fel ca si cea de pe locul 50. Aici – iata o intrebare… Glorie acelui om politic care va veni cu o solutie care sa favorizeze si in plan financiar programele academice si cercetatorii care fac performanta…