Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

SFada cu literatura. Despre particulă şi undă în literatură

Proliferarea sub-genurilor literare fantastice seamănă foarte mult cu rezultatele cercetărilor fizicienilor atomişti şi, apoi, nucleari, de-a lungul ultimului secol. Modelul atomic al lui Bohr, funcţional numai pentru cel mai simplu dintre atomi, hidrogenul, a avut o imensă influenţă asupra a ce şi-au imaginat cercetătorii că trebuie să găsească. De nenumărate ori, „ultima particulă“, şi, de curînd, „particula lui Dumnezeu“, a fost găsită. Că aceasta nu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Supereroul român de azi

Supereroul de azi este o invenţie americană, ca apa caldă şi chifteaua. Pentru români, asta e o axiomă cu demonstraţie, adică nici nu mai trebuie spus că dacă America n-ar fi fost ce este, din 1989 şi până acum, apa caldă ar fi continuat să nu curgă în ţevile tuturor cartierelor de blocuri gri de pe-aici. De asemenea, mititeii n-ar fi ajuns să sfârîie pe …

Citeşte articolul

A murit Ştefan Ghidoveanu

Ne-a părăsit prea curînd, înainte de a împlini 60 de ani, Ştefan Ghidoveanu, personalitate proteică a media culturale, a industriei editoriale şi a literaturii fantastice româneşti. Doar cînd se întîmplă de-adevăratelea, pierderea unui om ca Ştefan Ghidoveanu ne face să ne gîndim cît de mult făcea acesta pentru noi, prin simplul fapt că, pentru a continua ce el a început, este nevoie acum de un …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Întoarcerea lui Leonard Oprea

Se poate lua un nou start în viaţă şi în literatură la 60 de ani? Tocmai ce i-a împlinit, Leonard Oprea nu răspunde, ci arată că da, deşi, în felul său inconfundabil de a privi lucrurile, nici nu se poate pune întrebarea aceasta, fiindcă el nu a încetat niciodată să scrie şi să trăiască la intensitate maximă. Leonard Oprea se întoarce în România după aproape …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un obiect arheologic de critică literară

Se împlinesc imediat două decenii de când mi-am dedicat scrisul şi, în bună măsură, cititul, sf-ului românesc. Cred că este un bun moment acum, în toamna lui 2014, când literaturile imaginarului se află într-un evident reviriment, să mă uit împreună cu dumneavoastră, de unde am pornit. Pe lângă nostalgia începuturilor şi amuzamentul dat de stridenţele stilistice şi şarjele ideologice temerare, aş vrea să împărtăşesc …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. În aşteptarea Onei Frantz

În 2014, Ona Frantz este mai cunoscută ca traducătoare decît ca scriitoare, nu doar în fandomul românesc. Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala de Traduceri Literare, i-a fost acordat Onei Frantz pentru La revedere, Columbus al lui Philip Roth, în 2013. Înainte şi după Roth, Ona Frantz a adus în româneşte pe J.G. Ballard, David Lodge, F. Scott Fitzgerald, Tracy Chevalier (pentru Editura Polirom), pe Kelly …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Cartografierea fantasticii după Liviu Radu

Volumul lui Liviu Radu, Golem, Golem şi alte povestiri fantastice, apărut în colecţia Nautilus a editurii Nemira, pune laolaltă zece proze scurte ale celui mai prolific autor român de gen, debutat după 1989. Este un volum prodigios, căci trasează o foarte personală hartă a genurilor fantasticii, Liviu Radu îşi expune în Golem, Golem punctele de intrare în gen, prin mit şi basm, dar şi prin …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Gnoze la purtător

Ce mai este o carte „rară“ pe nişa noastră, acum? Când literatura „mare“ primeşte tiraje de start de 500 de exemplare, cu distribuţie „naţională“, nişa cam egalează linia de start a campionatului seniorilor. Când ediţia a doua se diferenţiază numai prin schimbarea copertei, dar iese tot în 500 de exemplare, hai 2000, dacă vorbim de „best-seller“-uri, cu un total strâns în chingi de 30 000 …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un vraci hard sf – Lucian Dragoş Bogdan

Vraciul de pe norul interior (Tritonic, 2014) este a patra carte a albaiulianului Lucian Dragoş Bogdan, după Trilogie şi Zeul Kvun (Omnibooks, 2004), Frontiera (Diasfera, 2006), însă prima care merită tot ceea ce orice autor îşi doreşte de la o carte: succes de public şi de critică. Vraciul de pe norul interior continuă temele de interes anunţate de cărţile de dinaintea sa: aventura spaţială, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Nimic nou în debuturi pulp

Este contradictoriu definiţiei pulp-ului să aştepţi ceva nou de la el. Dar cum la noi pulp-ul este un experiment el însuşi – de marketing şi literar deopotrivă –, să acceptăm contradicţia internă din cele două debuturi în sf-ul de aventuri din colecţia Cărţile Arven a editurii Herg Benet: Specimenul, de Andrei Trifănescu, şi Ultimul Avanpost, de Lavinia Călina. Pulp pentru că se înscriu în tradiţia …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Turism SF în vara vrajbei noastre

Se termină vara lui 2014 cu puţine veşti bune pentru ficţiunea speculativă românească, deşi începutul anotimpului păruse promiţător după oferta de carte de gen de la Bookfest. Ce se aştepta de la vara aceasta ar fi fost o coagulare a eforturilor organizatorice la nivel naţional cu efect imediat în PR-ul de care creaţia originală românească de gen are nevoie. O dare de seamă a ce …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Antologia „Argos Unu“ – o nouă lectură

Spre deosebire de Antuza Genescu şi Ştefan Ghidoveanu, Michael Haulică preferă să respecte numai definiţia de dicţionar a „antologiei“, cea care înseamnă alegere dintre texte deja publicate, şi dă în Argos Unu zece proze foarte diferite între ele ca sub-gen, temă, stil. Ce îl apropie ca antologator pe Haulică de Genescu şi Ghidoveanu este spiritul incluziv, suprageneraţional, astfel că dintre cei zece autori prezenţi în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Antologia „Argos Unu“ – o nouă lectură

Spre deosebire de Antuza Genescu şi Ştefan Ghidoveanu, Michael Haulică preferă să respecte numai definiţia de dicţionar a „antologiei“, cea care înseamnă alegere dintre texte deja publicate, şi dă în Argos Unu zece proze foarte diferite între ele ca sub-gen, temă, stil. Ce îl apropie ca antologator pe Haulică de Genescu şi Ghidoveanu este spiritul incluziv, suprageneraţional, astfel că dintre cei zece autori prezenţi în …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Ştefan Ghidoveanu şi antologiile sale

Cronici microelectronice şi Cronici metagalactice (Editura Tehnică, 1990) sînt antologii lucrate de Ştefan Ghidoveanu înainte de 1989. Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF (Editura Millennium Books, 2012), Ferestrele Timpului (Editura Tracus Arte, 2013) şi Lumi stranii (Editura Vremea, 2014) nu sînt, deci, tatonările lui Ghidoveanu în arta antologării, ci o reluare a preocupării de a împărtăşi cu alţi cititori experienţa sa de lectură, alegerile …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Antuza Genescu şi antologiile ei

Într-o discuţie pe care am avut-o recent cu Michael Haulică, „antologia“ ca entitate ideală şi „întipăririle“ ei concrete ne-a dus la un frumos schimb de idei contradictorii. Ce este o antologie, cine o face, de ce şi cum? – iată întrebările la care laissez-faire-ul meu s-a văzut combătut de rigorismul interlocutorului. Da, sunt de acord că o antologie este „un florilegiu“ obţinut după o grilă …

Citeşte articolul

Pentru Liviu Radu, dublu cîştigător al Premiilor Vladimir Colin

Cinci dintre cîştigătorii de la ediția a VI-a a premiilor Vladimir Colin (Mircea Opriță, Marian Truţă, Michael Haulică, A.R. Deleanu, Györffy-Déak György) au pus la un loc sumele de bani care le reveneau. Ei au decis să îşi ajute colegul de breaslă și dublul cîştigător al aceluiași premiu (în 2001 și 2014), Liviu Radu, aflat în spital de mai multe luni în luptă cu o boală cronică. Ne …

Citeşte articolul

COLINele verzi ale bibliotecarului

Săptămîna trecută, în 11 iulie, de la 18.30, la ceainăria ArCub din Bucureşti, a avut loc decernarea Premiilor „Vladimir Colin“, ediţia a VI-a, premii care au încununat cele mai bune volume şi texte cu autori romîni de sf&f, apărute între 2011 şi 2013. Cîştigătorii celor şase categorii (două în premieră absolută: „Texte de frontieră“ – pentru apariţii inovatoare, extinzînd acoperirea genului sf&f în româneşte; categoria …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Lecturi de vacanţă, zice-se uşoare (II)

Romanul Vegetal – lansat de editura Nemira la Bookfest – este prima carte a tandemului scriitoricesc Dănuţ Ungureanu-Marian Truţă. Ei vin pe locul lăsat liber de legendarii Romulus Bărbulescu – George Anania, iar romanul lor „din deschidere“ are tot ce îi trebuie pentru a deveni un reper în fantastica românească asemănător cu Doando sau Ferma oamenilor de piatră. Asemănările dintre cărţi şi autorii lor se …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Lecturi de vacanţă, zice-se uşoare (I)

Colecţia (de) „novella“ de la Millennium Books din Satu Mare a adus la Bookfest 2014 trei ficţiuni de autori români: Nuanţe de întuneric de Roxana Brînceanu, O hucă în minunatul Inand de Michael Haulică şi Iovik de Sebastian A. Corn. Nimic mai potrivit pentru începutul vacanţei, s-ar zice: repunînd pe piaţă conceptul iniţial al nuvelei („une nouvelle“) pe nişa sf&f românească, Millennium Books îşi păstrează …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Fier Vechi“ – post-cyberpunk şi retro-cyberpunk cu George Lazăr

George Lazăr se află cu al treilea său roman, Fier Vechi (Eagle Publishing House, Botoşani, 2014), venit după America One (Tritonic, Bucureşti, 2007) şiÎngerul păzitor (Millennium Press, Satu Mare, 2009), într-un vârf de formă artistică pe care fiecare cititor al cărţii în cauză o poate confirma. George Lazăr a ajuns să ştie să simplifice povestea pentru a creşte suspansul, este în stare să facă …

Citeşte articolul