Daniel VIGHI

ON-LINE   O clădire ponosită din centrul istoric al Timişoarei poartă numărul 24 şi se află pe strada Eugeniu de Savoia, nu departe de Sinagogă. Istoria clădirii este spectaculoasă. Pe locul unde se află acum părăginătura au intrat trupele austriece după asediul victorios al oraşului prin Poarta Forforosa la 18 octombrie 1716. După douăzeci de ani „meşterul zidar Wenczel Lechner cere Administraţiei să permită …

ON-LINE Începuturile prezenţei evreieşti în Banat sînt menţionate în cîteva studii istorice de nădejde. Într-unul dintre acestea ni se spune că „Primele comunităţi de origine ebraică s-au semnalat pe teritoriul Banatului încă din secolul al XVII-lea, fiind de origine spaniolă (sefardă). Un prim grup al evreilor, prezenţi în oraşele Timişoara. Lugoj, Caransebeş, este reprezentat de evreii sefardini, de origine spaniolă, veniţi prin Peninsula Balcanică, în …

Istoria seamănă uneori. Alteori se repetă: Ioan Thuroczi, cronicarul regal, povesteşte isprava – asemenea aceleia de mai tîrziu a regilor Spaniei– a bine-credinciosului Ludovic I, urmaşul lui Ştefan cel Sfînt la tronul maghiarilor prin anii 1360. Şi rîvnitorul întru Domnul rege Ludovic I s-a ostenit ca să aducă la credinţă jidovii şi n-a ieşit mai nimic, aşa că Thuroczi Ioan, scribul şi cronicarul, scrie …

ON-LINE   Bîiguiam versuri bacoviene prin cimitirul evreiesc timişorean, despre alaiuri funerare semite care traversau tîrgul prin ploaie de toamnă măruntă, gata, gata să dea în spicul alb al lapoviţei, şi mă adăugam, alcoolizat, asemenea poetului, în alai. Dacă bine îmi aduc aminte, versurile sunau cam aşa: „În murmure stranii semite/ M-adaug şi eu în convoi/ Şi nimeni nu ştie ce-i asta“. Adăugarea …

În Fisa nr. 1403 din „Cutiile de pantofi“ dau peste o informatie referitoare la comunitatea evreilor portughezi timisoreni. În cetate au existat cîtiva evrei chiar la venirea austriecilor, dupa ce pasa i-a predat cheia printului Eugeniu de Savoya. Nu multi, dar existau, asa cum erau în Imperiul Otoman. În Actul de capitulare din anul 1716, se slobozea populatia orasului sa ramîna, daca doreste, sub …

Refac scena de la fişa 1403 din Cutia de pantofi cu plăpînda comunitate portugheză care s-a adunat la Sinagogă în anul 1853 şi a hotărît acolo să-şi facă publică bucuria că împăratul a scăpat dintr-un atentat îndreptat împotriva Majestăţii Sale de un kossuthist ungur. Dar despre asta mai tîrziu. Să revenim acum la începuturi. În cimitirul evreiesc de pe Calea Lipovei e ghemuită …

Baia publică e de la Preamilostivul Allah, ca să bucure credinciosul plin de praful şi de sudoarea din vipia verilor bănăţene cu care nu e de glumit. Evlia Celebi trece pe sub Poarta Malului şi Poarta Apei şi vede acolo băile pe care le socoteşte frumoase. Ce vrea să spună asta, ne întrebăm noi, cititorii lui postmoderni şi globalizaţi. Să detaliem! Multă lume bună …

ON-LINE   Patru instituţii publice, pe nume vakîf se distingeau cu osebire în vilayet şi în cetate: medrese, adică moscheia, zisă djami, şi seminarul popesc aferent, adăugaţi carşî şi tekke. Carşî e bazarul cu acoperişul de scînduri iar tekke – mănăstirile cu dervişi. Unii dintre ei se nevoiau cît era ziulica de mare la mausoleul lui Hüseyin Baba din cimitirul dinspre sangeacul Lipovei. …

Mare şi multă neodihnă în imperiu. Căldurile verii urmează iernilor aspre în care ploi şi lapoviţă, pe urmă zăpadă multă cade în tranşeele cu ienicerii adunaţi pe lângă focuri. Ulama Paşa cucerise înainte vreme Cetatea Lipovei şi s-a năpustit asupra Timişoarei într-un asediu de dindărătul a nouă tranşee şi adăposturi de unde au tot izbit ghiaurii pînă cînd, cu …

După spusele arhitectului Radogna, bazarul Timişoarei se afla plasat la intersecţia a două străzi centrale. Un altul asemenea  se găsea la Kandahar (cf. Cristina Feneşan, p. 99), cucerit de luminatul Ya”qub bin Laith as-Saffar, care se scrie în persană, în sfintele caligrafii,  ???? ??? ?????. Războinicul dintîi al dinastiei Safarizilor n-a ştiut mai nimic de alăturările acestea, după cum …

La un veac după isprăvile lui Osman Aga – cel dintîi agă al Timişoarei care s-a dedat la vin –, ajunge, îmbrăcat în odăjdii osmanlîie, Evlia Celebi în satul Jebel care „aparţine alaibeiului“ (despre care Atanas Hristov în studiul „Bulgarian armed forces under the Ottoman rule“, Sofia, 1938 susţine că ar fi analogonul colonelului ghiaur). Jebelul a rămas, …

Vai, vai, scumpi cetitori, ce-mi fu dat să găsesc tot scormonind după ale vieţii şi ale prozei prin terfeloagele vechi! Iacătă, vă spui degrabă. A fost trăitor prin cetatea Timişoarei Osman, despre care istoricul ne spune că s-a dedat la vin de la ghiauri – carele cuvînt pe limba cuceritorilor Sfîntului Imperiu romano-german se spune der Giauren. Aceşti der Giauren …

În ciuda istoricelor războaie dintre creştinii ortodocşi şi otomani, pentru oamenii de rînd lucrurile nu stăteau chiar aşa. În fişa cu nr. 3892, din cutie, găsesc următorul text pilduitor: „(Aldana, maestro de campo, comandant al Timişoarei, scrie că populaţia rasciano nu arată în nici o operaţie a fi vasală fidelă a majestăţii austriece şi că vor lupta …

Spuneam, în articolul anterior, despre vraja denumirii unor turnuri, intrări, forturi de apărare ale oraşului în legătură cu numele Porţii şi Bastionului Sângeriu (Kanlî Kule) din harta lui effendi Radogna – arhitectul şi inginerul osmanlîu al vilayetului Timişoarei (cf. Cristina Feneşan, p.98). Nu departe de Turnul Sângeriu, şi doar la cîteva sute de metri de Poarta Azapilor, s-a …

Din vremurile otomane timişorene, e greu de găsit meserii legate de un anume destin cu identitate clară… Unul dintre ele este cel al arhitectului-şef al oraşului. Se numeşte Radogna Meimar şi a trăit la sfîrşitul anilor 1690. Identific pe Internet, într-un site de informaţii turistice, că „Radonia (Radogna) este un nume slav, din familia de nume Radu, Rado, …

Revin la epoca vilayetului de Timişoara. Ocupaţia otomană a oraşului a durat o sută şaizeci şi patru de ani (1552-1716), aproape cît aceea a romanilor în Dacia. Caut prin cutia de pantofi  numele de groază şi de respect al turcului, căruia şi lumea Mitteleuropei a fost musai să i se închine. Dacă, să zicem, ortodoxia şi turcocraţia …

Din ritmul cotidian al Timişoarei de acu’ două sute de ani au rămas mărturie curţile interioare ale caselor din cetate. Multe dintre ele sînt invadate de birouri de avocaţi şi notari. Există, tot în aceste curţi, şi firme sărăcăcioase, cu birouri ruinate pentru traduceri, copiat acte, dactilografiat, xeroxat. Sereleurile sărăcane nu distrug cercevele, uşi vechi sau verande. …

Viaţa actorilor lirici timişoreni în secolul al XIX-lea nu era deloc uşoară. Uneori, era de-a dreptul tragică. Sîntem departe de extazul televizat de astăzi al concertelor vieneze de Anul Nou, în care totul e luminos, viaţa uşoară şi în pas de deux, cu perechea balerinilor plutind imberb prin interioarele baroce, cu oglinzi şi parchet lucios pe ritmuri de …

În fişa 3768 din anul 1856 (Tmsw. Hg., 1856; 279) este pomenită opera Belisar de Donizetti. Aceasta figura în repertoriul operei timişorene încă din stagiunea de primăvară a anului 1829 în care se mai cîntau Mozart, Weber şi Rosini (N. Ivan, p. 71). La 27 de ani distanţă, Flautul fermecat şi, în genere, producţia lirică austro-germană se află …

« Pagina anterioarăPagina următoare »
object(WP_Term)#13217 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }