Nr. 520 (41)

Joi, 22 aprilie, ediţia inagurală, cu participarea lui Florin Şerban, Ioan Es. Pop şi cu prezentarea volumului „Jurnal rusesc“ de Anna Politkovskaia.   Observator cultural caută noi forme de interacţiune cu publicul-cititor. Începînd de joi, 22 aprilie, revista noastră începe un ciclu de dezbateri şi întîlniri cu publicul reunite sub genericul „Formula 3 – Serile Observator cultural“. De ce „Formula 3“? În fiecare …

A FOST   - Nissan Festival. Poeţi din Israel, China, Franţa, Iordania, Japonia, Macedonia, Polonia, Rusia şi Turcia s-au întîlnit în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Nissan, găzduit de Kfar Maghar în perioada 3-6 aprilie. Din partea României au participat Denisa Comănescu şi Flavia Teoc. În cadrul festivalului au avut loc lecturi publice de poezie (traduceri aparţinînd poetei …

Polonezii au uitat de disputele politice. Au uitat sau n-au mai dorit să le exhibe în acest moment tragic. În toată Polonia, oameni, indiferent de orientarea politică, îşi plîng preşedintele, îi plîng pe cei aflaţi în avionul prăbuşit la Smolensk. Lech Kaczynski era la final de mandat, primul mandat ca preşedinte al Poloniei, ales în 2005. …

Sigur că tragedia de la Katyn a fost reactualizată de accidentul teribil de la Smolensk, unde au pierit nu doar preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, ci şi numeroşi înalţi demnitari, civili şi militari, din structurile actuale de conducere ale Poloniei. Sigur că se ridică numeroase întrebări, ce vin din toate părţile, despre această călătorie simbolică, pe de o parte, …

După opt ani de opoziţie, FIDESZ-ul lui Viktor Orbán reuşeşte să cîştige alegerile parlamentare din Ungaria, cu acelaşi mesaj naţionalist care l-a consacrat, împreună cu aliatul său creştin-democrat KDNP obţinînd 52,76 din numărul total de voturi. Socialiştii, aflaţi la putere, au fost pur şi simplu spulberaţi, nu numai din cauza crizei fără precedent, ci în primul rînd a …

Este foarte greu, dacă nu imposibil, pentru Rusia să-şi găsească un avocat la Vilnius, Praga, Budapesta, Bucureşti sau oriunde altundeva în interiorul spaţiului înconjurat, pînă acum două decenii, de sîrmă ghimpată roşie. Aceasta chiar dacă nici o pistă raţională, ce răzbate prin jungla teoriilor conspiraţioniste, nu duce spre responsabilitatea Moscovei în catastrofa aeriană de lîngă Smolensk. Şi în …

La solicitarea redacţiei noastre, Jaroslaw Godun, directorul Institutului Polonez din România, ne-a scris cîteva rînduri despre tragedia întîmplată Poloniei.   Vestea m-a surprins pe Valea Oltului, în scurtul popas pe care-l făceam în drumul spre casă, la Bucureşti. Mă întorceam din Polonia, unde săptămîna de după Paşte a stat sub semnul simbolic al evenimentelor istorice de la …

Mingea e în terenul ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional: Hunor Kelemen îşi poate retrage un Ordin de Ministru dat fără respectarea procedurilor legale ori poate asista – şi nu din vina sa – la blocarea şi delegitimarea, prin contestare în justiţie, a viitoarei ipotetice sesiuni de finanţare a Fondului Cultural Naţional. Ar fi o mică economie la bugetul …

Acum doi ani, preşedintele Băsescu şi liderii partidelor parlamentare semnau Pactul Naţional pentru Educaţie. Zilele trecute, ministrul Educaţiei a recunoscut că dezbaterile publice, de acum, pe Legea educaţiei nu erau menite să ducă la modificări semnificative, iar Guvernul a cerut Parlamentului discutarea legii în regim de urgenţă, ceea ce nu e doar absurd în sine, dar contravine flagrant …

Salonul anual de Carte de la Paris şi-a păstrat în ochii cititorilor un prestigiu pe care probabil că nu-l egalează eficienţa sa în domeniul afacerilor. N-are importanţă! Pentru scriitori, pentru media şi mai ales pentru cititori, Salonul („cea mai mare librărie din Paris“) rămîne un punct central al anului editorial care s-a încheiat şi un prag pentru cel …

Unde în altă parte decît la Bruxelles un festival care să evidenţieze diversitatea culturală a Europei? În acest oraş în care multiculturalitatea nu este doar un mit şi în care acceptarea diferenţelor este o realitate, Balkan Trafik a adus în prim-plan, timp de patru zile, bogăţia şi varietatea artistică a Balcanilor. Bruxelles nu este doar capitala diplomatică …

Cum se configurează spaţiul cultural din Bruxelles, oraş care iese în evidenţă mai degrabă prin evenimente politice şi economice? Care este atenţia acordată culturii? Este o viaţă culturală realmente activă, datorită şi multiculturalismului oraşului, care este o capitală europeană – este sediul tuturor instituţiilor europene, drept urmare găzduieşte aici toate statele membre ale Europei, cele 27 de state, …

Balkan Trafik se află deja la a patra ediţie. Care este istoria acestui festival şi care a fost motivaţia pentru crearea unui eveniment anual dedicat tradiţiilor din Balcani? Am avut ocazia să întîlnesc cîţiva tineri din această parte a Europei, din Kosovo, mai exact, în urmă cu şase ani. Atunci cunoşteam destul de puţine despre acea zonă, şi …

Descoperirea unei poezii reflexive la unul dintre poeţii aşa-zis „douămiişti“ nu este o sarcină uşoară, mai ales că mulţi dintre aceştia au ales să evidenţieze valorile expresiei poetice directe, opuse contemplaţiei, deschise explorării unei structuri identitare dependente de datele lumii contingente. Deschiderea spre existenţă a acestui mod de a scrie poezie este totală, limbajul poetic devenind calchierea limbajului …

După volumele trenul de treieşunu februarie (Vinea, 2002) şi catafazii (Vinea, 2005), Teodor Dună a publicat recent, la Cartea Românească, cea de-a treia carte de poeme, de-a viul – un volum care împinge mai departe formula poetică ex-centrică pe care şi-a ales-o. Scriam altădată despre catafazii, că poezia nu are nevoie să respecte o modă dominantă pentru a …

„Argentina este o ţară condamnată la succes.“ (Eduardo Duhalde, fost preşedinte argentinian, martie 2002)   Un banc argentinian imaginează următoarea scenă: doi argentinieni (de preferinţă porteños) se pregătesc să sune la uşa unei case, undeva în Europa. Înainte de a o face, unul dintre ei îl întreabă pe celălalt: „– Măi, le spunem că sîntem argentinieni?“ „– Nu, …

De la Omuleţul roşu (Editura Vremea, 2004) la Zogru (Polirom, 2006), Fantoma din moară (Polirom, 2008) şi la Lizoanca la 11 ani, Doina Ruşti a demonstrat că poate evolua, cu o egală uşurinţă şi eleganţă, atît pe palierul fantastic, cît şi pe cel realist. Prozatoarea, specialistă în basme, simboluri şi bestiare mitologice româneşti, e şi un foarte bun …

Principalul obstacol cu care se va confrunta cititorul volumului Privilighenţia. Instituţii literare în comunism de Ioana Macrea-Toma este unul de natură stilistică. Un comentator interesat de subiect ca Lázslo Alexandru (v. Tribuna, aprilie 2009) s-a dat bătut după primul capitol, exasperat de „păsăreasca“ scientistă a argumentului teoretic. Explicaţii există, desigur. De la debutul editorial din 2002 (Tentaţia arabescului), …

Tradiţia europeană a „vieţilor“, mai ales de „bărbaţi iluştri“, este una pe cît de veche, pe atît de nobilă. Renaşterea, dar şi alte epoci (secolul al XIX-lea, secolul al XX-lea) au avut un adevărat cult pentru autobiografiile, memoriile sau jurnalele personalităţilor din diverse domenii. În această tradiţie – în spaţiul românesc, nu foarte pregnantă, poate şi tocmai de …

Am scris pînă acum două articole despre memoriile lui Marino. Prima oară răspunzînd unei anchete a revistei Euphorion, înainte de apariţia cărţii, ca reacţie la „scandalul“ prilejuit de publicarea unor excerpte în Evenimentul zilei. A doua oară în substanţialul dosar dedicat lui Marino de revista Verso. Şi în cel de-al doilea text refutam obiecţiile aberante cu care fusese …

Americanistica s-a profilat ca opţiune de studiu, la noi, după iniţierea – pe cont propriu sau sub egida unor instituţii de cultură (centre de cercetare, programe universitare) – sondajelor în această direcţie. Era firesc să se petreacă astfel, dar nu era firesc să se întîmple atît de tîrziu. Rolul pe care au ajuns SUA să îl joace în …

Luni, 12 aprilie, Guvernul a adoptat textul Legii educaţiei naţionale, cerînd Parlamentului să-l adopte în regim de urgenţă. Biroul Permament al Camerei Deputaţilor a decis ca Proiectul de Lege să fie înscris cu prioritate pe ordinea de zi, termenul-limită pentru adoptare fiind 26 mai. Există, însă, numeroase lacune, lucruri neclare, articole controversate şi contestate. Revista noastră deschide o …

Textul propus de MECTS este, din multe puncte de vedere, unul surprinzător. Întîi de toate, fiindcă este, cel puţin în comparaţie cu texte similare din Uniunea Europeană, un text redactat foarte rapid – argumentul că acesta este rezultatul filtrării unor texte cu ceva vechime prin sertare sau varii concilii ale înţelepţilor nu este valid, căci un text de …

Actualul proiect de lege a învăţămîntului (două legi, de fapt, pentru că, acum, Statutul personalului didactic, titlul IV din proiect, este o lege separată) stîrneşte meritate discuţii. Păcat doar că predomină comentariile după ureche, interpretările tendenţioase deloc nevinovate (nu e greu de priceput de ce sînt privite ca discriminatorii noile modalităţi de desemnare a organismelor de conducere, de …

Există în România obiceiul ca noii miniştri ai Învăţămîntului să schimbe o serie de măsuri sau prevederi legale luate de predecesorii lor. Chiar dacă intenţia este uneori bună, realitatea românească depăşeşte cu mult o simplă hotărîre sau o simplă intenţie. Pentru ca o schimbare să fie bună (reformistă) este nevoie de cunoaşterea perfectă a realităţilor, de fundamentare riguroasă, …

Comunismul, ca ideologie, organizaţie politică (Partidul Comunist) şi sistem politic, a investit resurse uriaşe pentru a-şi crea aliaţi care s-au afirmat independent, prin valoarea intrinsecă a acţiunilor şi realizărilor acestora. Distanţa de nestrăbătut dintre scopurile propagate şi mijloacele violente ale comunismului a forţat partidele comuniste de la începuturile acestora să atragă, indiferent de mijloace, individualităţi de valoare cu …

În 1970, regizorul Andrzej Wajda, unul dintre numele de marcă ale „şcolii poloneze“, dar şi ale cinematografiei mondiale, realiza fimul Brzezina, care a rulat cu titlul Pădurea de mesteceni. Un film clasic deja, în care apăreau nu mai puţin faimosul Daniel Olbriychski şi Emilia Krakowska, făcut după o proză a lui Iaroslaw Iwaskiewicz. O frumoasă poveste-parabolă despre …

Am convenit că răbdarea este o virtute morală, e adevărat, una problematică pentru omul actual, cel numit de unii şi om recent. Nu dorim deloc să intrăm în polemici inutile pe această temă (dacă, de pildă, actual ar fi, cumva sinonim cu recent şi dacă fiecare dintre cei doi termeni ar implica cumva şi cuvîntul decent) pentru …

Trei cercetători, Jon Wood (Henry Moore Institute), David Hulks (East Anglia University) şi Alex Potts (Michigan University), semnează, ca editori, o monumentală antologie consacrată sculpturii veacului al XX-lea, apărută în 2007 sub egida Institutului Henry Moore, din Leeds*. Lucrarea este o premieră în domeniu şi se cuvine salutată ca atare. Deliberat concepută să umple un …

De unde credeţi că se trage „proasta reputaţie“ actuală a Şcolii gustiene? Probabil, orice sociolog din România ar refuza instinctiv această întrebare, chiar dacă nu prea ştie multe despre Şcoala lui Gusti. Eu, însă, accept provocarea, deşi referirile pozitive la lucrările mele despre Şcoala gustiană ar trebui să mă liniştească. Însă dacă judecăm acest curent prin prisma importanţei …

n A devenit Hegel francez? Săptămîna trecută, am urmărit pe TVR Cultural un episod din emisiunea realizată de H.-R. Patapievici, „Înapoi la argument“, consacrată lui B. Fundoianu/Benjamin Fondane. Mihai Şora şi Luiza Palanciuc au răspuns întrebărilor realizatorului, e drept, mai mult Luiza Palanciuc decît Mihai Şora. La întrebarea moderatorului „Era Fundoianu îngîmfat?“, traducătoarea lui Fondane, foarte sigură …

Din ritmul cotidian al Timişoarei de acu’ două sute de ani au rămas mărturie curţile interioare ale caselor din cetate. Multe dintre ele sînt invadate de birouri de avocaţi şi notari. Există, tot în aceste curţi, şi firme sărăcăcioase, cu birouri ruinate pentru traduceri, copiat acte, dactilografiat, xeroxat. Sereleurile sărăcane nu distrug cercevele, uşi vechi sau verande. …

- Teatrul Odeon, Bucureşti joi. megaJoy de Katalin Thuróczy Traducere de Anamaria Pop Un spectacol de Radu Afrim Decoruri: Vittorio Holtier Costume: Ilona Varga-Jaro Muzica: Vlaicu Golcea Cu: Dorina Lazăr, Virgil Andriescu, Irina Mazanitis, Virginia Rogin, Liana Mărgineanu, Constantin Cojocaru, Rodica Mandache, Tatiana Iekel, Crina Mureşan, Jeanine Stavarache, Ana Maria Moldovan, Alin Teglaş Joi, 15 aprilie, ora 19.00 …

Actorul Marius Manole a debutat la Brăila şi foarte curînd după aceea a ajuns la Teatrul Naţional din Bucureşti. Regizorul Radu-Alexandru Nica şi-a început cariera artistică la Teatrul (acum Naţional) „Radu Stanca“ din Sibiu şi a continuat tot acolo. Scenografa Velica Panduru a devenit cunoscută la ceva timp după încheierea studiilor, considerată fiind, în scurt timp, drept „o …

Este surprinzătoare precauţia extravertitului cineast Sergiu Nicolaescu de a se abţine, pe genericul peliculei Poker, de la formula un film de.... El optează... modest pentru un film în regia lui.... Ceea ce ar însemna că acceptă sau preferă să împartă auctorialitatea cu scenaristul Adrian Lustig. Dar marca certă şi determinantă nu întîrzie să ni se releve, imediat ce …

Pe 31 martie 2010, a avut loc la Galeria Veroniki Art vernisajul expoziţiei Darul Maeştrilor. Un eveniment plastic de asemenea nivel nu trebuie ratat. S-au întîlnit pe (aceleaşi) simeze cinci mari artişti, fiecare cu personalitate distinctă: Marin Gherasim, Viorel Mărginean, Horea Paştina, Mihai Sîrbulescu şi Ion Stendl. „Corola de minuni“ a creaţiei Titlul unificator al expoziţiei, …

Spaţiul de artă contemporană Calina din Timişoara şi-a început activitatea în anul 2007 şi a colaborat încă de la început cu artişti importanţi: Ion Sălişteanu, Romul Nuţiu, Silvia Radu, Leon Vreme, Corneliu Vasilescu etc. A dat însă mereu atenţie artiştilor timişoreni, fie că a fost vorba de arta tînără, promovată programatic în anul 2009, fie de artişti …

Roma. Nu mai fusesem în capitala Italiei, ştiam destul de bine cîteva oraşe din Nord, dar cam atît. Auzisem o mulţime de poveşti, o ştiam din filme şi din fotografii, şi încet-încet a crescut tot mai tare dorinţa de a vizita Roma. Decizia de a pleca în călătorie a fost intempestivă, luată în urmă cu doar două săptămîni …

Am mai scris despre asociaţii. Am mai publicat interviuri cu lideri de asociaţii în formare sau de asociaţii gata înfiinţate, cu personalitate juridică, cu statut, cu tot ce trebuie. Am scris despre SRSFF (Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy, www.srsff.ro), înfiinţată în 2009, o asociaţie a iubitorilor de F&SF, am mai scris – puţin, e drept, dar …

Clipă, stai!   Ţi-ai pus perna sub cap şi, după ce o îndeşi mai bine să-ţi faci culcuş, în sfîrşit, capul pe pernă - buf! Uf! Dai s-adormi, deşi Moş Erogene mai bîzîie o tură de Barbie sau de Ken din cînd în gînd (e tîrziu, ăsta chiar nu doarme niciodată? Dar mai bine-aşa decît să te apuce spaima că nu te mai scoli). …