Gheorghe CRĂCIUN

Tema pentru un „mare roman“

Nu-mi dau seama in ce masura cultura e un domeniu al vietii supus mecanismelor de autoreglare ca si economia si finantele. Sint mai degraba inclinat sa cred ca aici imprevizibilul ramine un element esential, imposibil de cuantificat. intrebarea care se pune imediat e daca in Romania, in momentul de fata, exista cu adevarat o piata culturala si care sint – cum se spune – target-urile …

Citeşte articolul

De-a literatura

Pentru ca nimeni n-a stiut, in perioada formarii, sa ma invete ce inseamna sa scrii literatura, am incercat sa aflu asta de unul singur. Din momentul in care am avut senzatia ca stiu cite ceva despre subtilitatile si motivatiile scrisului, am vrut sa vad daca stiinta mea e si eficienta. intre timp devenisem profesor, desi nu prea aveam habar de „tainele“ acestei meserii. Pedagogia nu …

Citeşte articolul

Coaja fierbinte si miezul rece

Marii rechini, marii sforari, marile eminente cenusii ale tranzitiei vor supravietui fara probleme, in bine consolidatele lor habitaturi Romania postcomunista continua sa-si (re)defineasca identitatea. Apele ei umane si politice s-au tulburat din nou. Deconspirarea dosarelor Securitatii a ajuns, dupa toate indiciile, in ultima ei faza. intirzierea cu care s-a atins, in sfirsit, acest punct pare sa-i euforizeze pe unii si sa-i nelinisteasca pe altii. …

Citeşte articolul

Fara diacritice

Text inedit

KREMS, AUSTRIA. 5 IANUARIE 2004 Nu poti sa mergi inainte daca nu te disciplineaza ceva: o regula, un mediu de viata, principiile de functionare ale unei situatii de moment. Ma trezesc dimineata la 7 si un sfert si deschid computerul. O anxietate incordata care ma face sa ma simt fragil. Am venit aici sa scriu. Am intrat intr-un program. Sau, cel putin, trebuie sa …

Citeşte articolul

Mina tragica

Literatura e un cerc vicios, iar in ce priveste spatiul autohton, Mircea Horia Simionescu pare sa stie mai bine decit oricine acest adevar. Nimeni nu devine scriitor pur si simplu pentru ca are ceva de spus, ci pentru ca are ceva de scris. „Spusa“ si „scrisa“ sint aspecte ale comunicarii extrem de diferite. Prima e a fiintei care devine persoana, cea de-a doua e a …

Citeşte articolul

Confesiune tardiva

Viata mea in materie de Radu Cosasu a inceput cu ciclul Supravietuirilor si asa a si continuat. Apoi, dupa 1990, cititorul din mine a luat-o razna si s-a infundat in padurea de concepte a teoriei literare. Printr-o inefabila torsiune interioara m-am pomenit universitar si scriitor de cursuri. Asa am inceput sa citesc din ce in ce mai putina proza romaneasca postbelica, din ce in ce …

Citeşte articolul

„Pe mine jurnalismul cultural ma enerveaza la fel de tare ca si reclamele de la televizor“

1-3. Nu mai citesc de multa vreme atit de plicticoasa publicatie Idei in dialog, asa ca n-am de unde sa stiu care sint ultimele cogitatii ale dlui Dan C. Mihailescu in materie de jurnalism cultural. Merg insa pe mina dvs. si iau de bune cele spuse. Ce n-am inteles eu prea bine e daca teoreticianul acestui nou tip de discurs „critic“, dincolo de faptul ca …

Citeşte articolul

Cind revolta devine o moda

In urma cu aproape un an, o revista studenteasca bucuresteana mi-a facut onoarea de a-mi cere un interviu. Am primit intrebarile prin e-mail, le-am citit si mi-au placut. Studentii voiau sa afle opinia mea despre moda in literatura, despre cartile care dureaza in timp, despre ce se mai intimpla in noul context cu generatia ’80 si despre temele celor mai tineri autori, despre globalizare, strategii …

Citeşte articolul

Romania literara si „olandezul zburator“ Peisaj din avion

Daca m-as afla intr-un avion avind ca destinatie Colocviul de Literatura Europeana de la Stuttgart si daca scaunul de linga mine ar fi ocupat de un scriitor olandez extraordinar de… multicultural si curios (si el participant la acelasi eveniment), abia cunoscut pe aeroportul din Amsterdam (unde cursa KLM de Bucuresti ar face in principiu escala), care ar sti cite ceva despre geografia, istoria si cultura …

Citeşte articolul

RETROSPECTIVA 2005. Efect de sera cu o disciplina cool

De cite ori o tema de discutie e plasata intr-un context gen „rolul si locul“*, inseamna ca ceva nu e in ordine. Cind nu e pur si simplu o sintagma in vint, din categoria realitatilor conventionale, „rolul si locul“ e un context de criza. Rolul si locul teoriei literaturii in cadrul stiintelor umaniste poate fi o tema festiva, buna pentru toata lumea buna, dar poate …

Citeşte articolul

Livius Ciocarlie, cartograful eului precar

Pe la inceputul anilor ’70, cind, alaturi de Gheorghe Iova, Mircea Nedelciu, Ioan Flora si Gheorghe Ene eram convins ca literatura romana trebuie sa-si schimbe fundamental temele, stilurile si naravurile artistice, mi-a cazut in mina o carte – intre timp disparuta din biblioteca mea personala, ferice de cel care a gasit de cuviinta sa nu mi-o mai inapoieze! – care mi-a intarit nespus de mult …

Citeşte articolul

Bluza de scai si pulovarul gri de lina

Pe 12 iulie s-au implinit sase ani de la disparitia prematura a scriitorului Mircea Nedelciu, lider necontestat al generatiei ’80. Publicam in acest numar o evocare a tinarului Nedelciu semnata de Gheorghe Craciun si o cronica la singurul sau roman postum, Zodia scafandrului. Un tinar pletos si energic, in continua miscare, inca nedesprins cu totul de placenta adolescentei, cu pielea alba si ochi …

Citeşte articolul

Cultura romana de azi pe miine

Fac parte din categoria acelor sceptici autohtoni care indraznesc sa creada ca mizele culturii romane de azi nu pot fi si mizele culturii romane de miine. Sint, in acelasi timp, un euro-optimist care nu poate evita caderea in depresie atunci cind incearca sa inteleaga ratiunile actuale ale efortului nostru identitar in planul culturii. E vorba de niste ratiuni care fie nu se lasa intrevazute, …

Citeşte articolul

Uniunea Scriitorilor, incotro?

Faptul ca Uniunea Scriitorilor e din 1990 incoace o institutie in criza n-a fost niciodata un secret pentru nimeni. Ciudata ramine doar nepasarea cu care membrii acestei Uniuni au acceptat situatia. Si asta vreme de un deceniu si jumatate. Cauze? Explicatii? Justificari? Cred ca in timp vor aparea si acestea. Mai ales ca in ultimele zile lucrurile s-au precipitat brusc si deconspirarea lui Eugen Uricaru …

Citeşte articolul

Un act reprobabil

Desfiintarea revistei Cultura este deja un fapt implinit. Presa a consemnat evenimentul. Nu stiu ce se mai poate face. In ultimii 15 ani, am semnat nenumarate apeluri si proteste lipsite de orice efect. Institutiile statului (si imi place sa cred ca ICR este o astfel de institutie si nu fieful conjunctural al unor interese de grup) ramin surde la reactiile societatii civile – ceea ce, …

Citeşte articolul

Discutia despre elite este purtata la noi in momentul de fata intr-un sens univoc

Discutia despre elite este purtata la noi in momentul de fata intr-un sens univoc, aproape atemporal, prin nimic justificat. Faptul e in masura sa ne surprinda pentru ca lumea culturala romaneasca nu mai este aceea din urma cu cinci-sapte ani. S-au schimbat foarte multe lucruri, au aparut noi publicatii, au fost traduse o multime de carti simptomatice pentru trendurile ideatice ale zilei, in avanscena dezbaterilor …

Citeşte articolul

P45 – Song of myself

La inceput a fost un punct care s-a numit Competitia continua. Generatia ’80 in texte teoretice. A cui a fost ideea, a mea sau a lui Calin? Nu mai stiu. Ne aflam amindoi in Sighisoara, la o terasa cu bere de sub Turnul cu Ceas. Am vorbit, am croit ca in transa planuri din cutite si pahare, dupa care am batut palma pentru aceasta prima …

Citeşte articolul

Memorie rasturnata

5 ani de la moartea lui Mircea Nedelciu. Ultima lui carte, Zodia scafandrului, a aparut postum, in 2000. Ce s-a intimplat de atunci incoace in proza romaneasca? Cite carti memorabile au aparut in acesti ani? De unde senzatia asta de neimplinire, de dezamagire pe care o stirneste generatia ’80 in mintea unor critici? De unde atitea datorii neonorate? Imi pun fara sa vreau aceste intrebari …

Citeşte articolul

Un ziar, un hotel si piata poloneza de carte

Prima zi in Polonia. Vizita la redactia ziarului Rzeczpospolita. Sintem intimpinati de o tinara in holul cladirii. Urcam cu liftul la etaj. Sala de protocol. Primire calda, prieteneasca, usor protocolara, mai multi responsabili de departamente care ne stau la dispozitie. Majoritatea tineri. Pe mese, sticle cu apa minerala, saleuri, fursecuri, pahare cu vin, vase cu ceai si cafea. Dar nu se fumeaza (si grupul nostru …

Citeşte articolul

Varsovia, Andrzej Stasiuk si „plictiseala“ comunista

Am descoperit Polonia intr-o dimineata rece de primavara, cu vint subtire. Aerul inca mirosea a zapada. Era in 1999 si noi ne aflam pe o strada centrala din Varsovia, nu departe de Palatul Culturii. O ora cit se poate de matinala cu prea putini oameni. Toti grabiti si tacuti. La un moment dat unul dintre trecatori, un barbat intre doua virste, ne-a remarcat dezorientarea si …

Citeşte articolul