Gheorghe CRĂCIUN

Incep acest periplu poietic (cautarea acelor scriituri narative pe care instinctul si obsesia corporala le-au imprimat deja in pielea autorilor) cu un prozator pentru care nu corpul este limita de articulare a fiintei, ci numele, formula lingvistica menita a da corpului o identitate. Este vorba de Mircea Horia Simionescu. Discursul lui cu o mie de capete (ludice, antirealiste, fals istoriografice, subliminale, poetice, lexicografice, simulative, anamnetice …

Pe cititor nu-l intereseaza decit in rare cazuri motivatiile scrisului. Citind un roman, el cauta o poveste, o atmosfera, personaje, lumi, viziuni, un tip de imaginar, o anume culoare a limbajului, psihologii si cutume, in sfirsit, tot ceea ce l-ar putea captiva. El cauta, de fapt, seductia. El stie, pe de alta parte, ca nu orice scriitor e si un seducator. Dar ceea ce el …

In noiembrie 1978, Mircea Nedelciu se afla la Baile Felix ca ghid al unui grup de turisti straini. Nu ne vazuseram de multa vreme. Schimbam intre noi scrisori, dar, ca un facut, nu reuseam sa ne intilnim. Ii vorbisem de citeva ori despre preocuparile mele in domeniul creativitatii infantile. Le lua si nu prea le lua in serios. Plus ca aceasta munca ma confiscase aproape …

Scriu pentru a cauta niste limite, dar scrisul nu are limite. Scriu pentru a inlocui continua mea nebulozitate, dar scrisul nu poate inlocui nimic. Scriu pentru a nu deveni o bruta mecanica, dar scrisul imi rascoleste instinctele. Scriu pentru a ma apara de propriile mele pulsiuni incontrolabile, dar scrisul imi aduce frustrari si mai dureroase. Scriu si nu mai pot sa-mi recistig dintii pierduti. Scriu …

Ar trebui sa fac efortul de a intelege din toate mult mai putin decit simt ca vreau. Sa devin mai descriptiv, sa simplific, sa dau exemple concrete, sa povestesc. Nu stiu sa inteleg situatii imediate pentru ca nu stiu sa le construiesc. Perceperea mea a concretului e fie nestavilita, fie prea subtire, plictisita, dispretuitoare. In fond, nu sint in stare sa iau in serios lumea …

Unul dintre cei mai activi si ofensivi artisti plastici contemporani este in momentul de fata Vasile Tolan. L-am cunoscut in urma cu aproape 20 de ani la Bistrita, in contextul „Saloanelor Literare Liviu Rebreanu“. Aceste intilniri anuale cu larga deschidere culturala, organizate in anii ’80 de neobositul Mircea Oliv, subtilul critic de arta, cuprindeau, pe linga dezbateri, conferinte, dialoguri, spectacole, si o dimensiune informala: vizite …

Sint un om al crizelor, desi, cu siguranta, as vrea sa fiu un rasfatat al existentei. Scriu aici doar in momentele de tensiune sau imediat dupa ele, mereu cu senzatia ca trebuie sa-mi definesc o revelatie, ca ceea ce scriu este esential. Mi se intimpla sa descopar mai tirziu ca am fost usor caraghios in crisparile mele, in gravitatea acelor rinduri. Cred ca sint, totusi, …

Totul este in noi un efort disperat de a gasi o coerenta. Asta si nu altceva, pentru ca, mai departe, coerenta ne-ar putea arata, in perspectiva, sensul. N-ar trebui sa fim atit de drastici cu dorinta. E si ea una dintre virtutile corpului viu, poate cea mai profunda, de vreme ce nu o data ea e in stare sa infrunte moartea. Exista, intr-adevar, …

Asa cum se intimpla de obicei cu orice mare grupare literara, „Scoala de la Tirgoviste“ a devenit incetul cu incetul un mit. Un mit necesar, dupa cum tine sa ne asigure realitatea prozei noastre de azi, in care mentalitatea estetica, formele stilistice si structurile narative dominante sint in esenta lor „tirgovistene“. In ce-i priveste pe Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olareanu, Tudor Topa, Petru …

Studenta in anul III la Academia de Arta din Bucuresti (clasa Sorin Ilfoveanu), Luminita Gliga este deja detinatoarea unui bogat palmares de prezente expozitionale la Brasov, Bucuresti si Timisoara. Preocupata in special de studiul naturii si de explorarea cromatica a propriilor stari interioare, prin noua expozitie deschisa la Muzeul de Arta din Brasov, in toamna acestui an, artista isi extinde zona de cautare tematica spre …

Studenta in anul III la Academia de Arta din Bucuresti (clasa Sorin Ilfoveanu), Luminita Gliga este deja detinatoarea unui bogat palmares de prezente expozitionale la Brasov, Bucuresti si Timisoara. Preocupata in special de studiul naturii si de explorarea cromatica a propriilor stari interioare, prin noua expozitie deschisa la Muzeul de Arta din Brasov, in toamna acestui an, artista isi extinde zona de cautare tematica spre …

Cum se poate lesne constata, in numeroasele studii si articole dedicate la noi in ultima vreme postmodernismului, numele lui Ioan Flora este citat destul de rar. Ba chiar si in mai vechile interventii si opinii provocate de noua generatie literara a anilor ’80 Ioan Flora nu e un nume de referinta. El lipseste, de exemplu, din Antologia poeziei generatiei ’80, mult disputata carte a lui …

Pe Maxim Dumitras l-am cunoscut in atelierul prietenului Ion Dumitriu, in urma cu mai multi ani. Bistritean. Barbos (ca orice artist plastic). Blind. Linistit. Interiorizat. Aproape nimic boem in persoana lui. Mai degraba ceva de calugar. Plus o vesta de piele. Si o usoara crispare. Si o anume expectativa. Cu o privire inchisa si intrebatoare care parea sa ascunda un fel de suferinta secreta. Boala …

Alina Nelega e o prozatoare care debuteaza tirziu, dupa mai vechi tatonari in zona jurnalisticii radiofonice si intr-un moment in care ea pare unul dintre cei mai autentici si pasionati sustinatori ai teatrului alternativ, cu sanse de a se instala confortabil in zona de avangarda a eseisticii si creatiei noastre dramaturgice. Cartea de fata e o surpriza din toate punctele de vedere. ultim@vrajitoare e un …

In vara lui 1990, la prima mea iesire din tara, m-am intilnit cu Dan Culcer la Paris. El m-a dus pentru prima data la o librarie FNAC, prin zona Halelor, daca imi amintesc bine. A fost un soc, pentru ca ma aflam intr-un spatiu cvasilabirintic, intins pe cinci etaje, cu mult mai mare decit binecunoscutele noastre „magazine universale“ de inspiratie comunista, in care nu vedeam …

Obiectele tac in continuare in jurul meu. Mai mult decit atit, suprafata lor devine pe zi ce trece mai alunecoasa. Mirosul de urzici secerate cu batul, de ziduri ude si caramida sfarimicioasa, mirosul de pietre cenusii cu dire de melci, mirosul pamintului imbibat de urina, tarina, praful, nisipul, murdaria, pulberea, namolul, mirosul materiei consistente, al boabelor de zmeura uscate, miros de gard vopsit cu …

Maria si Ion Negus au deschis de curind la Brasov, in sala de la parter a Muzeului de Arta, o expozitie „de cuplu“. Cei doi artisti formeaza o familie nu doar civila. Ei se constituie si intr-o familie spirituala, care desfasoara o activitate creatoare comuna. Merg impreuna in aceleasi locuri, se misca in aceleasi arii culturale, cultiva aceleasi valori simbolice, isi aleg adesea aceleasi subiecte. …

In toamna anului trecut am participat la o discutie (gazduita chiar in paginile Observatorului cultural) legata de „imaginea“ literaturii romane in manualele alternative. Inevitabil, si in acest perimetru de mai joasa altitudine, a aparut problema canonului literar. Daca mersul discutiei s-ar fi limitat la chestiuni de didactica si metodica (pentru ca, dupa cum bine se stie, exista si o „metodica a predarii limbii si literaturii …

1. Perspectiva dinauntru Simt mai intii nevoia sa spun ceva despre sentimentele care m-au incercat timp de citeva zile, in redactia Observatorului cultural, la pregatirea numarului 45-46/2000 al revistei, urmarind desfasurarea acestei anchete si felul in care se configura, de la un raspuns la altul, clasamentul final. Cred ca cel mai mult mi-a fost teama sa nu iasa pe primul loc romanul Ion al …

Alaturi de alti „factori responsabili“, deputatul Madalin Voicu s-a simtit si el dator sa-si expuna opinia despre epidemia manelelor in Romania. Intr-un comunicat de presa de saptamina trecuta parlamentarul in chestiune sustine ca dreptul la muzica nu poate fi interzis de nici o lege si ca ceea ce ar trebui sa ingrijoreze nu este proliferarea acestui stil, ci „incultura ce domina populatia romaneasca“, care solicita, …