În articolul anterior despre ediția 2017 a Festivalului de Film de la Berlin, am încercat să argumentez că filmele din competiție sînt cu atît mai subtile și solicitante cu cît vorbesc despre problemele unor personaje din clasa mijlocie, cu care publicul berlinez empatiza, probabil, mai ușor. În acest peisaj a fost receptat și Ana, mon amour de Călin Peter Netzer – răsplătit cu un Urs …
Cel puțin în principiu, festivalurile de film sînt acea piață alternativă pentru producția culturală în care se încurajează libertatea de expresie, diversitatea etnică și sexuală, egalitatea de gen și toleranța – adică, pe scurt, tot ceea ce lipsește din filme la Hollywood și în multele săli de cinema de peste tot în lume, care exportă ceea ce produc aceste studiouri. Festivalul de Film de la …
Oricine vede două filme de Miklós Jancsó poate recunoaște cu ușurință un al treilea film ca fiind tot al lui, ceea ce dă impresia falsă că arta sa regizorală e ușor de comentat. Volumul lui Andrei Gorzo, Imagini încadrate în istorie: Secolul lui Miklós Jancsó, ajunge însă la evaluarea cineastului maghiar printr-un lung ocol în spirală, care trece prin indispensabila clarificare a contextului. Filmele cu …
