Ovidiu PECICAN

AVALON. Cercetare științifică și realitate social-politică postcomunistă

Am încercat, în trei articole succesive – „Comunism, postcomunism“, „Pariuri în cercetarea comunismului“, „Despre comunism. În instituții“–, publicate sub emblema acestei rubrici în ultimele săptămîni, survolarea rapidă și, fără îndoială, incompletă a cercetării actuale a comunismului de la noi. Începeam, acolo, prin a constata că judecarea comprehensivă și retrospectivă a perioadei rămîne imposibilă în absența distanțării reale – nu doar declarative – de ea. Continuam …

Citeşte articolul

AVALON. Despre comunism. În instituţii

Orice cercetare se desfășoară ca răspuns al unei duble situații: nevoia de cunoaștere resimțită la nivel personal și la nivel social. Atunci cînd cele două impulsuri se întîlnesc și cînd condițiile generale o permit, cercetarea dintr-un domeniu dat ia o formă instituționalizată. La fel s-a petrecut și cu explorarea „orizonturilor roșii“. Descifrarea regimurilor de dictatură comunistă și a condițiilor de viață pe care acestea le-au …

Citeşte articolul

AVALON. Pariuri în cercetarea comunismului

Pentru cunoașterea comunismului românesc, o importanță care trebuie subliniată au avut-o și lucrările monografice, de factură academică, ale politologilor. Cele mai importante dintre acestea sînt, probabil, cele ale lui Vladimir Tismăneanu, care pune cazul României în contextul regional specific (Reinventarea politicului: Europa de Est de la Stalin la Havel, 1992), retrasează istoria jumătății de secol „roșu“ (Stalinism pentru eternitate: O istorie politică a comunismului românesc, …

Citeşte articolul

AVALON. Comunism, postcomunism

Sîntem departe de orizontul cunoaşterii comunismului aşa cum ni se prezenta el în 1990. Pe atunci, toată lumea avea despre fenomen ştiinţa nemijlocită pe care o are cineva care a suferit, suportat, îndurat comunismul sau care, dimpotrivă, a beneficiat şi a tras foloase de pe urma lui; două feluri de familiaritate cu tema venind din interiorul unei experienţe consumate, şi totuşi, două tipuri antitetice de …

Citeşte articolul

AVALON. Reprimarea elitelor burgheze

Reprimarea elitelor interbelice. Colonia „Dunărea“ Sighet (1950-1955) (Sighet, Ed. Valea Verde, 2010, 224 p.) este una dintre cărţile cu circuit închis, despre care lumea află cu greu că au apărut şi există. Editura – care numără în palmares abia cîteva titluri, poate nu mai mult de zece – nu prea izbuteşte să îşi facă loc pe piaţa congestionată şi totuşi săracă, în felul ei, a …

Citeşte articolul

AVALON. Goliarzii români

Seria – virtual interminabilă – a dosarelor de securitate publicate de către foștii supravegheați, care, în absolut, ar ajunge, valorificînd toată moștenirea Securității, să dubleze uriașele arhive printr-o producție livrescă stufoasă și prin destule elemente de cazuistică, repetitivă, continuă printr-un volum mai interesant decît se anunța la prima vedere. Nicolae Iuga, universitar maramureșean, publică sub titlul Securitatea, cezarul și sfoara de cîlți a lui Elie …

Citeşte articolul

AVALON. Istoria inteligentă

Dacă anul 1989 a însemnat o răsturnare și în materie de istorie românească, această dinamică datorează foarte mult cîtorva profesioniști care au socotit că slujirea adevărului în numele muzei Clio – de fapt, al vocației și al eticii meseriei de istoric – este mai importantă decît orice partizanat politic sau național. Cea mai bună dovadă de patriotism este, probabil, onestitatea și slujirea adevărului, plăcut sau …

Citeşte articolul

AVALON. Trecutul ca armă politică

Alungată parțial din școli sau, în orice caz, survenind cu o programă subțiată la clasă, sub raportul numărului de ore, istoria rămîne, totuși, o prezență puternică în referințele politicienilor. De aici s-ar zice că nu poate lipsi cu nici un chip, ca una ce oferă unele dintre cele mai plastice modele ale oratoriei politice. Într-un interviu recent pentru Gândul, premierul Victor Ponta, de pildă, a …

Citeşte articolul

AVALON. Plagiat si istoriografie

Uneori realitatea o ia înainte, tăindu-i istoricului calea. Acest lucru se petrece mai cu seamă atunci cînd, uitînd lecţiile trecutului – sau neluîndu-le în seamă –, realitatea le repetă. Şi cum mersul istoriei a fost adeseori imaginat după un model spiralat, nu trebuie să se mire nimeni dacă ceea ce ieri părea mai puţin important și oarecum colateral, …

Citeşte articolul

AVALON. Tuthankamon naţional

Știrea cu iz senzaționalist că mormîntul lui Vladislav-Vlaicu Vodă (1364 - 1377) a și fost deschis a luat lumea pe nepregătite. Conform unui articol din presă, „scopul urmărit este obţinerea ADN-ului unor reprezentanţi ai primei dinastii feudale din Ţara Românească, cea a Basarabilor…“. Prin urmare, enunțînd o inexactitate – cum că acest mormînt ar fi stat nedeschis vreme de șapte secole (lucru dezmințit de imaginile …

Citeşte articolul

AVALON. Profetism arghezian

Aventurile radiofonice argheziene reconstituite în excelenta ediție Radio-papagal. Publicistică radiofonică (1927 - 1967) (București, Radio România – Editura Casa Radio, 2011, 564 p. + CD-Rom) sînt savuroase. În Curriculum vitae (1932, p. 234-236), meditațiile referitoare la Rostirea limbii române (1934, p. 420-421) trimit la preocupările de mai tîrziu ale lui Noica și Cioran, o mulțime de teme, evocări, interogații și tablouri de viață străbat pagina …

Citeşte articolul

AVALON. O biografie subiectivă a radioului

În şirul admirabilelor publicaţii multimedia care apar în ultimii ani, un aer proaspăt, în pofida clasicităţii sale valorice, aduce culegerea de texte semnate de Tudor Arghezi Radio-papagal. Publicistică radiofonică (1927-1967) (Bucureşti, Radio România, Editura Casa Radio, 2011, 564 p. + CD). Apărută în seria „Biblioteca Radio“, cartea este ordonată în două secţiuni cronologice: 1927-1947 şi 1952-1967. Cezura dintre 1947 şi 1952 marchează perioada în care …

Citeşte articolul

AVALON. Centenar şi bilanţ

Prilejul apariției unui volum de studii dedicate memoriei lui Emil Turdeanu (n. 10 noiembrie 1911, Șibot, Alba – d. 14 ianuarie 2001, Fresnes, Franța) nu este de ici, de colo și merită să fie semnalat. Cu ocazia centenarului nașterii savantului, Ioan-Aurel Pop, Ana Dumitran și Jan Nicolae au editat o culegere de studii intitulată One hundred Years since the Birth of Emil Turdeanu (apărută ca …

Citeşte articolul

AVALON. Modernitatea contrautopică

Interesul pentru utopie și contrautopie – sau utopia neagră, cum i-au mai spus unii – în cultura română recentă se leagă, desigur, de antecedentele mai vechi, dar mai ales de experiența traiului sub dictatură din deceniul al nouălea al secolului trecut. Stînjeneala de a constata că realitatea nemijlocit trăită, imediată se conformează unui model prefigurat deja de faimosul autor – interzis formal în România – …

Citeşte articolul

AVALON. Proiect politic decalat

Decesul cu cîteva luni în urmă, la peste nouăzeci și patru de ani, al liderului politic Ion Diaconescu (25.08.1917-11.10.2011), figură reprezentativă a creştin-democraţiei româneşti postcomuniste, readuce în atenţie memorialistica acestuia stocată în trei volume.Temniţa, destinul generaţiei noastre (1998), După temniţă (2003) şi, respectiv, După Revoluţie (2003) alcătuiesc un triptic a cărui declarată intenţie era aceea de a da seama de modul dedicat al autorului de …

Citeşte articolul

AVALON. „Foştii“, la ei acasă

Bine își intitulează prolifica autoare Lavinia Betea volumul Povești din Cartierul Primăverii (București, Editura Curtea Veche, 2010, 310 p.): nu altceva decît povești rostite de locuitorii faimosului cartier adună, prin intermediul interviurilor ei, jurnalista și universitara în jurul căreia, nu cu mult înainte, se stîrnise un imens scandal mediatic ajuns în justiție și înmormîntat acolo de un verdict. La urma urmei, ce altceva se …

Citeşte articolul

AVALON. Biografia unei universităţi

Ghitta, actualul decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii clujene, a girat şi coordonat publicarea monografiei colective Istoria Universităţii „Babeş-Bolyai“ (Cluj-Napoca, Editura Mega, 2012, 394 p.). La realizarea acesteia au contribuit aproape exclusiv universitari din cadrul facultăţii de specialitate a almei mater de pe Someş: Ioan-Aurel Pop, Doru Radosav, Ionuţ Virgil Costea, Judit Pál, István Csucsuja, Cornel Sigmirean (profesor la Universitatea tîrgu-mureşeană), Marcela Sălăgean, Emilia …

Citeşte articolul

AVALON. Istoricul în prima clipă de posteritate

Istoricul Florin Constantiniu, plecat de curînd dintre noi (8 aprilie 1933 - 13 aprilie 2012), a fost un istoric profesionist, cu contribuţii semnificative la desluşirea vremurilor de odinioară, cu elucidări interesante ce se cuvin salutate. El nu a fost însă, din păcate – pentru el, dar şi pentru ansamblul domeniului – un nume mare. Din perspectiva participării lui la viaţa comunităţii, a civismului şi a …

Citeşte articolul

AVALON. O profesie pentru conştiinţe

La ora primelor bilanţuri, de obicei istoricii pot fi întîlniţi, într-o perspectivă recapitulativă, mai degrabă prin revistele specializate, la rubrica „Necrolog“. Şi totuşi, atunci cînd, prin ţinuta lor profesională şi civică, merită atenţie, ei s-ar cuveni să se regăsească într-o manieră mai stăruitoare în dezbaterea publică. La urma urmei, preocuparea pentru trecut are acoperire, dincolo de pasiunea solitară a cîte unui amator de hobby, în …

Citeşte articolul

AVALON. Somaţia documentului

Ce valoare au volumele colective de studii? Uneori, ele sînt rezultatul dorinței unei mici colectivități științifice de a-și mărturisi ideile convergente, alteori ceea ce se urmărește sînt complementaritățile de tratare în jurul unei teme. Sînt și faimoasele volume omagiale, dedicate – cu bună-credință sau din oportunism – unei aniversări, elaborate cu prilejuri comemorative sau la jubilee anumite. Există însă și volume grupate în sfera unor …

Citeşte articolul