Sorin ANTOHI

Cînd îi aduce soarta într-o țară străină, indiferent dacă aceasta îi primește bine (de la îngăduirea și chiar înlesnirea vieții comunitare la acordarea tuturor drepturilor și libertăților individuale) sau rău (de la discriminare la asimilare forțată, de la persecuție la genocid), migranții poartă în suflet patria pierdută și o combină lăuntric, alchimic și imprevizibil, cu cea cîștigată. Astfel, nu întotdeauna în mod conștient, nou-venitul își …

Sincretismul modernist între vechile şi noile paradigme ale identităţii colective s-a coagulat în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, şi-a atins apogeul (antimodernist) în perioada interbelică şi a contribuit intelectual, (pseudo)ştiinţific şi ideologic la inumanitatea absolută a Holocaustului, subzistînd totuşi în varii forme pînă azi. Contrar sugestiilor unei lecturi superficiale, acest sincretism este metapolitic, avîndu-şi sursele în străvechea obsesie a emancipării omului din condiţia sa …

    Editura clujeană Argonaut a publicat de curînd versiunea românească a primei monografii semnate de Marius Turda, The Idea of National Superiority in Central Europe, 1880-1918 (The Edwin Mellen Press, Ltd., 2005). Traducerea, competentă, datorată istoricului clujean Attila Varga, e prefaţată empatic de unul dintre specialiştii identităţilor naţionale română şi maghiară, profesorul Sorin Mitu. Textul traducerii a fost revizuit de autor în special prin actualizarea şi …

Centenarul uciderii a două treimi din totalul de circa două milioane de armeni trăitori în Turcia, în 1915 (cifrele variază: statisticile sînt imprecise ori manipulate; nu putem şti totul despre fiecare om dispărut în catastrofă etc.), a adus în atenţia opiniei publice, adesea în forme rudimentare (pînă la factoide lipsite de context, mai potrivite consumului mediatic), o serie de evenimente abundent documentate (chiar dacă multe …

Cu patru decenii în urmă, la Paris, se scria ultimul capitol din istoria utopiei occidentale. La Nanterre şi la Sorbona, pe străzile din Cartierul Latin, la Théâtre de l’Odéon (nu departe de mansarda în care scepticul Cioran pledase în favoarea utopiei; vezi Histoire et Utopie, 1960), în licee şi bistrouri, în fabrici şi pe ogoare, „teoria şi practica“ …

Pe 1 ianuarie 1985, la ora opt dimineata, am fost sunat de Adrian Marino, care ma anunta ca ma recomanda ca bursier pentru un an la Universitatea din Viena, dupa tipicul Premiului Herder pe care tocmai il primise. Pe 1 ianuarie 2005, aflindu-ma pentru citeva zile din nou la Iasi, in apartamentul socrilor mei, unde primisem acel telefon care, in multe privinte, mi-a schimbat viata …

– fragment din volumul „Al treilea discurs. Cultura, ideologie si politica in Romania“, Editura Polirom, 2001 Adrian Marino: Este necesar un nou mod de abordare a relatiei cu strainatatea, raminind in acelasi timp romani si europeni. Avem o dubla identitate: nici speriati de Occident, nici anchilozati si „arestati“ in specificitatea noastra, care nu poate fi ermetica. Dar pentru aceasta trebuie indeplinite doua conditii, care …

Nu am vazut expozitia. Ma voi referi doar la citeva aspecte teoretice si politico-ideologice ale demitizarii istoriei, cu speciala privire asupra memoriei sociale romanesti de dupa 1989. Acum un deceniu, Lucian Boia a introdus in dezbaterea noastra publica o versiune radicala de revizionism istoric, incepind cu best-seller-ul Istorie si mit in constiinta romaneasca. Cartea, o sinteza polemica a istoriei istoriografiei romanesti, muta analiza din planul …