Ex lingua chameleonem [După limbă-l recunoşti pe cameleon] Îngerii au aripi, aripile, pene – dacă baţi din aripi, baţi cu tot cu pene. Porumbeii-au aripi (pene au şi ele); ei sînt suri la aripi, dacă-s turturele. Fluturii au aripi, zise şi elitre, şi-au nisip pe aripi, …
Salto mortale Exergă I: „[La] sora nostra morte corporale“ (San Francesco d’Assisi) Exergă II: „Îţi zice lumea Moartea, domnişoară...“ (Tudor Arghezi) Cînd domnişoara sare coarda, ea-i centrul unui arc de cerc, în care-ncape toată hoarda, – încît la ce bun să încerc să-i număr pe cei cîţi încap în raza arcului de cerc? Văd doar că unuia, din cap, flori …
Κένταυροι καὶ Ἀμαζόνες Adrianei, ultimă Amazonidă Noaptea venea cu un coş mare plin cu horifice coşmare, pe care-l răsturna în patul pe care se-aşeza, de-a latul, pe pieptul celei scurse-n somn, un demon rînced şi insomn, intrat cu cal cu tot – cum doar în J. H. Füssli, în budoar, sălbatic fornăind pe nări. …
Psihoterapie Cablat cu demonul (cu una din formele-i ce,-n sumbre nişe sau pe înaltele cornişe, le poate lua – cînd bate luna,-n Paris, pe muri, la Notre Dame, sau cînd, pe ploaie, scuipă apă, prin gura-i ştirbă, şi adapă nu iarba, ci un macadam steril); cablat, prin şnur cu ştecăr, cu ăl de ţine şnuru-n mînă şi care,-n priză, nu amînă …
Fraierul Să calci în străchini nu-i totuna cu a călca în ceşti cu ansă de porţelan străalb ca luna, cînd ai manşete cu rejansă la pantalon şi demifrac din epoca post-Biedermeier –, dar, din păcate, preamult trac, ca să nu spun şi că eşti fraier, cînd îţi întinde mîna vampa descinsă din les années folles, ce-aduce, oarecum, …
Scumpărături Frumoasa dusă ca un sac pe cap, iar sor’sa – într-o mînă, de domnul vesel, dar posac că n-are şi-o a treia mînă, precum (de-ar şti ce-i aia) Shiva, ca să înjghebe un serai turcesc (ce-i vechiul vis şi fi-va, mereu, al cui se vrea în Rai), iar nu un biet menaj în trei, …
Jocuri lacustre Atît de-altcum, de neaproape-i e aşa-zisei Ştime-a-Apei aşa-numitul Ăl-din-Baltă?... Carele nu-i, nici el, din altă împărăţie, ci dintr-asta… Cu care, preambulu-i basta, proìmiul, adică,-i gata. Curioşi, cu toţii, dacă fata va fi, pînă la urmă,-n ghiol, victima – waw! – a unui …
Situaţie delicată (şi bilinguă) „Par délicatesse J’ai perdu ma vie.“ Rimbaud Ein Mann und seine Frau, in Essen, haben nicht mehr Delikatessen: Kaviar, Lachs, Kokosnuss, zu essen. Un domn şi biata lui metresă-n etate, – o delicatesă,-n raft, nu mai văd în urbea Essen. Vitrina are izuri rînce- de,-n timp ce doamna scoate scînce- te, neavînd ce să mănînce: Kaviar, Lachs, Trüffeln, …
2014 Ca să plutim pe marea de otravă A timpului, ne-adastă,-n port, o arcă ce are pînze niciodată leoarcă şi, pavăză, o zdravănă etravă. Zugravul va fi-ngrămădit pe navă întreg trecutul ce, din greu, ne-ncarcă: heptacefala Fiară,-n frîu, şi, parcă, un Măr cu poame, – carnea lor suavă ducîndu-i în ispită şi …
Fermecătoarea fermecătoreasă Oaia,-ntre două lumînări (cum nu văzut-ai de cînd eşti), adulmecă avid pe nări o îngheţată la cornet (ca doi sîni tineri, demni de pizma celui mai critic coconet), la care uită-se prin prisma unor lentile bătrîneşti în ramă neagră de baga cu braţul stîng al ei pe cale (fără ca, baremi, a băga de seamă nici eu, nici matale) …
A Cum i se dă unui străunchi, – rogu-vă: daţi-mi ascultare, căci un A mare-am să vă dărui înalt şi suplu, dar vînjos: litera A e un triunghi cam pîn’ la mijloc, după care se face un trapez, a cărui a patra latură, de jos, lipseşte, …
Cratiţa Minune Un craniu secţionat în două devine recipient şi,-ntr-însul, poţi, cu pesmet, făină, ouă, ca-n orice vas, să-ţi fierbi/coci prînzul. Pesmetul, oul şi făina cu gîndul duc la un pané; dar de ce vita sau găina să le sacrifici – dacă-ţi e materialul însuşi al clientului la îndemînă, adică propriu-i encefal – pe …
Broasca fără cheie Printre atîtea hălci şi fălci, ea, aerul unei rusălci îl are, gata să-şi deznoade (ca o Rapunzel sau Raiponce) părul bălaiei sale coade sau, dimpotrivă, să-l înnoade: l’image ne donne aucune réponse! Mai bine,-acestei dulci rusălci, i-ar sta pe sub pletoase sălci decît, fără vreun alt alìbi, în braţele unei amfibii, – ce poate fi …
Cîntare balanţei Nu-i nimeni mai presus de lege, nu-i nimeni mai presus de lege, nici legea însăşi, se-nţelege; nu-i mai presus de lege nimeni, nici mahări, nici bieţi ipochimeni, nici mahări, nici bieţi ipochimeni; nu-i nimeni mai presus de Codul de Legi, nu-i nimeni peste Codul de Legi, nici judele,-n comodul său jilţ – cu dreapta pe ciocan, pe cînd, pe …
La Papillonne Îi curge,-n loc de sînge, limfă prin vase,-aşijderi unei seve; cînd somnul doarme-şi-l, de nimfă, n-ai cum să ştii ce e aieve; aduce-a limba-soacrei (larvă cînd e, – ghimpoasă şi vorace); prin foi, foşneşte fără zarvă; mai are pînă ce,-n torace, un domn cu vise erogene ferice-i doarme, dat pe după pleoapele-i cam fără gene, – ajuns, …
Mimetism Dacă motanul cărturar (ceea ce nu-i un lucru rar, de vreme ce, în călimară-şi poate vîrî oricînd şi iarăşi ditamai coada şi, cu ea, să scrie, pe-orice coală vrea, cu stropi şi dungi de-abecedar), dacă motanul, aşadar, se cheamă Murr, Motanul Murr, cu blană moale de samur, şi cu ocheţi, pe ochi, cocheţi, torcînd cu gîndul la Mismis care-i apare …
Areal ireal Cu scufa ei de măscărici, ce naiba caută aici pe scalpul lui Poseidon, (fără trident, dar posident şi fercheş ca un craidon), în loc să se dea huţa-huţa pe ramuri de mărgean, maimuţa, sau printre crengi de Seeorangen- baum*, – cînd, de coadă, i se-nnoadă un, cred, mărţişoresc păianjen? Şi ce calvar, ce …
Omul lăuntric sau La Complainte du Temps Dacă-l deschizi ca pe-o cutie de vioară, n-ai s-auzi, din om, o melodie că adie (ca,-n chip de foşnet, dintr-un pom, sau ca,-n răstimpul cînd nu tac, în chip de ciripit de paseri), ci doar rotiţe în tic-tac, cam de mărimea unei mazeri sau cît un bob de mei cu zimţi tăioşi, …
Totemuri şi Tabuuri Îngîndurarea-i face sluţi, căci gîndurile li-s urîte sau, cel puţin, posomorîte; iar dacă,-n treacăt, îi saluţi nici unul n-are a-ţi surîde. Tîlcul, altminteri, e abscons, ca (în afară doar de una, la fel de singură ca luna) figurile de bos, de bonz, de jude crud dintotdeauna, de urletmut (ca-n Munch), de gîde ce …
Tandra poliandră Să-ţi schimbi verighetele odată cu ghetele! Din primul tău soţ să rămîie un moţ, şi-o mustaţă, pe care să le-nchizi într-o mare botină de damă cu cataramă şi toc înalt; din celălalt, din soţul secund, – un pantof cu toc scund şi cu minimă ramă, dar strîmt ca o cuşcă; iar din cel terţ – o gură ce muşcă (din zori în …
