SUPLIMENT

Jazzul contemporan în Polonia

În realitatea dificilă pentru mediile artistice determinată de transformările sociale şi politice ale anului 1989, jazzul a rămas cea mai interesantă specie muzicală, avînd şi cea mai antrenantă dezvoltare. Nu numai că a evitat stagnarea care a afectat numeroase alte domenii ale artei, dar şi-a lărgit şi oferta, profitînd de graniţele deschise şi de posibilităţile largi de schimb cultural cu Europa şi Statele Unite. …

Citeşte articolul

„România, pentru mine, înseamnă foarte mulţi colegi şi prieteni“.Interviu cu Jaroslaw GODUN, directorul Institutului Polonez din Bucureştic

De cînd sînteţi în România? De 11 ani. Am cîştigat o bursă în Polonia, eram student la Academia Creştină din Varşovia, şi am continuat studiile teologice în România, la Universitatea Bucureşti. De ce aţi preferat România? Cînd eram student în Polonia, îmi doream să plec, să văd cum se studiază în altă parte. În al doilea rînd, pentru polonezi, România era o necunoscută. După 1991, …

Citeşte articolul

Jerzy Giedroyc si revista Kultura

Argument

Cind ICR Varsovia m-a rugat sa colaborez la proiectul de campanie publica intitulat Cuvintele uitate ale admiratiei, ce urmarea spulberarea puternicelor stereotipuri negative trezite de romani si Romania in rindul polonezilor, una dintre personalitatile de seama ale culturii poloneze care mi-a venit absolut firesc in minte ca posibil ambasador onorific al romanitatii a fost nimeni altul decit Jerzy Giedroyc. Cel pe care istoria tulbure a …

Citeşte articolul

Autobiografie la patru miini

(fragment)

BUCURESTI Razboiul nu a fost o surpriza pentru mine. Il prevazusem. Si pentru ca eram foarte legat de Antoni Roman1, care era in acelasi timp si superiorul, si prietenul meu, am plecat impreuna cu el. In harababura care domnea, exercitarea functiei era aproape imposibila; de pilda, nu s-a ajuns la anuntarea moratoriului, asa incit, mai tirziu, germanii au incasat foarte scrupulos de la populatie …

Citeşte articolul

Calendar Jerzy Giedroyc

(1906-2000)

1906 La 27 iulie, s-a nascut la Minsk Litewski Jerzy Wladyslaw Giedroyc, fiul lui Ignacy, farmacist in oras, si al Franciszkai din familia Starzycki. A avut doi frati: Zygmunt (1909-1973) si Henryk (1922). 1916 Pleaca de la Minsk Litewski la Moscova; e primit la Gimnaziul Comitetului Polonez de la Moscova. 1917 Pleaca in revolutionarul Petrograd, la unchiul Victor; se intoarce la Minsk; e primit …

Citeşte articolul

„Ah, cit de satul sint citeodata de toti acesti «Norwizi»1 ai mei!“

Czeslaw Milosz in corespondenta lui Jerzy Giedroyc

Aleksander Fiut (n. 1945) – istoric, eseist, critic literar; seful Catedrei de Literatura Polona Contemporana a Universitatii Jagiellone, unul dintre cei mai reputati exegeti ai operei lui Czeslaw Milosz. Printre volumele cele mai importante publicate se numara: Convorbiri cu Milosz/Rozmowy z Miloszem, 1981, Autoportretul indaratnic al lui Czeslaw Milosz/Czeslawa Milosza autoportret przekorny, 1988, Moment etern. Poezia lui Czeslaw Milosz/Moment wieczny. Poezja Czeslawa Milosza,1987, A fi …

Citeşte articolul

Prietenii despre Redactor si Kultura

n Nu stie sa fie pasiv. Incearca asadar sa redacteze viata publica poloneza, sa o faca mai densa, mai clara, pentru a indeplini mai bine cerintele ridicate pe care i le impune. Considera ca e nevoie citeodata sa loveasca totusi cu capul in zid. Incearca, prin urmare, sa joace fata de politicieni acelasi rol pe care l-a jucat – adesea cu succes – fata de …

Citeşte articolul

Giedroyc despre Kultura

- Jerzy Giedroyc catre Andrzej Bobkowski Infiintind Kultura, nu m-am gindit la aspectul financiar sau comercial. Ambitia mea era sa creez o tribuna pentru gindirea politica, dar si pentru cea culturala. Chiar daca acestea erau proiecte nepopulare sau drastice, nu am ezitat nici un moment sa lupt pentru realizarea lor, ignorind teama ca s-ar putea sa-mi pierd cititorii. La fel am procedat si in legatura …

Citeşte articolul

Autobiografie la patru miini (2)

(fragment)

Tot Jozio m-a introdus si in cercul emigrantilor rusi de aici. Asa am ajuns sa fac cunostinta cu Roman Gul, care mai tirziu a plecat la New York ca sa scoata Novii Jurnal, si cu istoricul si publicistul Mielgunov, cu care am inceput apoi sa ma vad destul de frecvent, pentru ca locuia aproape de noi. Profesorul Karpowicz de la Harvard n-a venit aici decit …

Citeşte articolul

Arhiva Revolutiei

De cite generatii de istorici va avea oare nevoie viitorimea pentru a elibera imaginea vietii din Rusia ultimelor decenii de falsurile grave induse de serviciile de propaganda si pentru a reconstitui ade-varata succesiune a evenimentelor? Fara indoiala, va fi una dintre provocarile cele mai dificile cu care se va confrunta omenirea: pe linga o cantitate imensa de materiale care trebuie cercetate, mai e vorba si …

Citeşte articolul

Masura responsabilitatii

Ziua de 1 septembrie 1939 va ramine pentru totdeauna in istoria omenirii ca data izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Insa pentru popoarele tarii noastre si in mod cu totul special pentru Rusia, si mai importanta este o alta data – cea de 17 septembrie – ca punct de referinta a vinei noastre nationale fata de polonezi. In ziua respectiva doua regimuri totalitare – cel …

Citeşte articolul

Observatiile unui comesean recunoscator

In primele zile ale lui februarie 1951, mi-am facut aparitia la Kultura, adica in cladirea de pe bulevardul Corneille, unde isi avea sediul redactia, tot acolo locuind si grupul de trei persoane care editau aceasta publicatie. Cladirea facea parte din categoria asa-numitelor pavilioane, specifice suburbiilor franceze, era situata intr-o gradina paraginita si arata la fel de darapanata. Ca s-o aduca la statutul de imobil …

Citeşte articolul

Kultura si Rusia

- ABC-ul politicii promovate de Kultura „Ce trebuie sa intelegem prin politica poloneza corespunzatoare?“ – ma intreaba unul dintre cititorii nostri din Statele Unite. Si adauga: „Se poate formula un raspuns neechivoc la intrebarea de mai sus?“. La nivel teoretic, acest raspuns nu pune nici un fel de probleme. Prin politica poloneza corespunzatoare trebuie sa intelegem acea politica prin care interesele Poloniei sint cel mai …

Citeşte articolul

Jurnalisti straini despre Kultura

n Daca ar trebui sa desemnez personalitatile apartinind secolul al XX-lea care m-au impresionat cel mai mult, dintre acestea n-ar lipsi Jerzy Giedroyc si Juliusz Mieroszewski. [...] Dupa cel de-al doilea razboi mondial, ei au fost cei care i-au ajutat pe polonezi sa inteleaga necesitatea de a efectua o mutatie in constiinta nationala; a te uita spre Rasarit in alt fel, a nu te mai …

Citeşte articolul

ANDREI CADERE – UN ARTIST DE REDESCOPERIT

Despre Andrei Cadere se vorbeste prea putin in Romania acum. Se stie ca nu a facut studii artistice sistematice – ca fiu de fost diplomat, avea un dosar clasat drept „prost“ de catre sistem. in anii ’50 isi cistiga existenta pozind in atelierul de crochiuri al Uniunii Artistilor Plastici sau ca model pentru portrete de muncitor in atelierele unor artisti consacrati. A emigrat in …

Citeşte articolul

Din mers: despre Andrei Cadere

Despre subiect Cartea lui Paul Ardenne O arta contextuala (Un Art contextuel, Flammarion 2002) reproduce pe coperta fotografia din mers si din profil a unui tinar imbracat in negru, care poarta pe umar o bara formata din segmente colorate. Fundalul alb-negru al imaginii sugereaza generic un oras. Titlul acestei imagini este Stabilind dezordinea (Établir le désordre), iar numele purtatorului barei este Andrei Cadere. …

Citeşte articolul

STANISL´AW WYSPIA´NSKI, ARTIST AL EPOCII SALE

2007, sub auspiciile UNESCO, centenarul mortii marelui artist polonez

Anul 2007 este anul in care cultura poloneza comemoreaza un secol de la moartea dramaturgului, poetului, regizorului, creatorului teatrului polonez modern si artistului plastic care a fost Stanisl´aw Wyspian´ski (1869-1907). Ca un omagiu adus marelui creator, Seimul polonez a declarat anul 2007 Anul Stanisl´aw Wyspian´ski. Cu acest prilej, Institutul Polonez, cu concursul Catedrei de Limbi si Literaturi Slave din cadrul Universitatii Bucuresti, a organizat …

Citeşte articolul

Stanisl´aw Wyspia´nski in cadrul modernismului polonez

Atunci cind vorbim despre modernismul polonez, trebuie sa avem in vedere contextul diferentiat in cele trei zone teritoriale aflate sub administratie rusa, austriaca si prusaca. Pierderea autonomiei statale timp de peste un secol a marcat puternic literatura si cultura polona. Intreg secolul al XIX-lea s-a situat sub semnul dezideratelor de ordin national-patriotic, al redobindirii independentei, indiferent de calea adoptata – prin lupta nemijlocita, promovata de …

Citeşte articolul

Artistul – Constructor al Lumii

Stanislaw Wyspia´nski ocupa in cultura poloneza un loc special. Acest artist complex – scriitor, pictor, regizor de teatru, scenograf, redactor artistic al uneia dintre cele mai importante reviste poloneze de la cumpana secolelor al XIX-lea si al XX-lea, Zycie, autor de vitralii, policromii, decoratiuni murale, mobila, grafica de carte – a fost un adevarat fenomen, perceput ca atare chiar de contemporanii sai. Criticul si traducatorul …

Citeşte articolul

Creatie cu dimensiune de simbol

Nascut in 1869, Stanislaw Wyspia´nski ocupa un loc aparte in arta si cultura poloneza de la sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, precum si in ansamblul acestei culturi. A trait doar 38 de ani (1869-1907), insa numele lui a ramas unul de referinta in istoria culturii poloneze, datorita – in primul rind – dimensiunii renascentiste, a preocuparilor si realizarilor sale in domeniile …

Citeşte articolul