Poeţii au soarta lor, ca şi cărţile. Iar înainte de a avea o soartă – o soartă vizibilă şi inteligibilă în lumea sublunară –, poeţii, ca şi cărţile au o istorie, o devenire, o carieră. Şi ecourile stîrnite, premiiile primite – sau neprimite – de fiecare dată se înscriu într-o istorie. Alegerea noastră, aici, la Botoşani, sub egida şi pavăza lui Eminescu, are, la rîndul ei, …