Cuvant cheie: marta-petreu

Negru pe alb cu tușe roșii, ca o veche xilografie japoneză tan-e colorată de mînă. Negrul de fum al morții care pîngărește toate lucrurile, teroarea cernită care înăbușă și întunecă vederea, bezna abisală a solitudinii, jegul lăptos al zăpezii, paloarea searbădă a cenușii, griul indecent și rozaliu al materiei cerebrale, suferința stacojie care irigă carnea, „soarele roșu“ (Dare de seamă despre morile nopții) al insomniei, …

Libertatea adusă de Revoluție s-a întors într-o anumită măsură împotriva generației ’27. Interbelicul era prea ofertant ca să nu devină o sursă de inspirație pentru construcția proaspetei democrații. Modelele culturale premergătoare instaurării regimului comunist au fost acceptate uneori fără nici un filtru. Dacă diferitele forme ale comunismului românesc au făcut imposibilă recuperarea obiectivă a Generației ’27, tranziția către democrație aduce cu sine alte obstacole. Euforia …

Apariția celei de a treia ediții a monografiei Diavolul și ucenicul său. Nae Ionescu – Mihail Sebastian (Editura Polirom, Iași, 2016, 502 p.) aduce cu ea, pe lîngă cele cîteva adaosuri informative și revizuiri ale textului, o addenda maiorescian intitulată „Cri­ticilor mei“. Noutățile, acum, sînt de altă natură. Prima, exterioară, ține de mersul îna­inte al ediției Sebastian apărute în seria „pleiadelor“ patronate de Eugen Simion, …

Marta Petreu a scris romanul de autoficţiune Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (2011) în patruzeci de zile, la scurt timp după moartea mamei. Critica românească a reacţionat imediat, aproape de fiecare dată pe un ton encomiastic, în timp ce premiile literare nu s-au lăsat nici ele aşteptate. Iar anul trecut, cînd, la Salonul Cărţii de la Paris, a fost lansată traducerea în limba franceză semnată de …

Cum reuşeşte Marta Petreu să despice nodul gordian al unei metafore pline de capcane, „ţara tatălui“, rafinat-incitator introdusă fără ghilimele în titlul cărţii ei despre Eugen Ionescu? „Ţară refuzată“ după ascensiunea şi venirea la putere a extremei drepte şi „refulată“ o viaţă – fiindcă scriitorul a respins, deopotrivă, şi extrema stîngă –, România fiindu-i, totuşi, subteran sau declarat, „sursă a marilor sale creaţii onirice“. Autoarea …

La finalul simpozionului Predarea limbii române ca limbă străină (24-25 iunie), din Granada, făcînd trecerea către congresul internaţional Corpuri de femei, imagine şi timp. O istorie interdisciplinară a privirii (26-28 iunie), a avut loc un eveniment inedit, într-un spaţiu neconvenţional, Grădinile Carmen de la Victoria (care oferă o vedere pitorească spre fascinantul palat Alhambra, reminiscenţă a vechii prezenţe arabe în Granada): Noaptea albă a scriitoarelor …

Ce-i un huligan? Un dezrădăcinat, nealiniat, nedefinit? Un exilat? Sau ceea ce scrie în Dicţio­narul Oxford al limbii engleze: „The name of an Irish family in South East London conspicuous for ruffianism“? Norman Manea, Întoarcerea huliganului  I. Anul trecut, s-au împlinit zece ani de la publicarea cărţii lui Norman Manea, Întoarcerea huliganului, în limba engleză, aceasta avînd subtitul A Memoir; o aniversare importantă, …