Gîndită să deschidă Festivalul Internaţional de Teatru Clasic (19-26 octombrie 2012) din vestul ţării, cea mai recentă montare națională a Casei Bernardei Alba este semnată de Mihai Măniuţiu la Arad. Executat cu o precizie de mecanism fin, gîndit pînă în cele mai mici detalii, original şi complex, spectacolul lui Mihai Măniuţiu se adresează, prin mesajul stratificat, unei diversităţi de receptori. Prin puternicul …
În clasele de liceu, prin anii ’90, pe cînd studiam literatura universală, manualul era destul de bine făcut, conţinînd curentele literare ordonate şi clasate, ceea ce pentru noi, adolescenţi la momentul acela, era binevenit. Dacă în privinţa clasicismului ne derutam un pic aflînd că literatura română n-a avut (nici!) etapă clasică în evoluţia sa de secol XVII-XVIII – pe cînd clasicismul jubila în Franţa –, …
Radu Dinulescu este un regizor de teatru premiat la Avignon, un păpuşar implicat în ample proiecte internaţionale, un inimos şi vizionar director de festival, un scenarist îndrăznind teme precum sărăcia, excluderea şi balansul de Titanic al economiei europene. Manager al Teatrului arădean de Marionete, Radu Dinulescu a iniţiat EuroMarionete Arad 2011 (1-11 octombrie) proiectul a reunit doisprezece ţări participante, în unsprezece zile de festival, cu …
Precum Ion Vianu sau Cătălin Dorian Florescu, scriitorul Augustin Cupşa este deopotrivă psihiatru, iar acest amănunt nu este lipsit de importanţă în alegerea tematicii seriei sale de povestiri din recentul volum Profesorul Bumb şi macii suedezi. În fond, doar o anume stilistică şi tema nebuniei (noastre, cea de toate zilele, probabil) leagă, într-un fel, cele cinci povestiri, altfel foarte heteroclite. Purtînd un titlu perfect justificat, …
Aţi văzut vreodată „filmul“ acela cu trenul românesc al anilor ’90, singurul care lega Vestul ţării cu Estul ei şi viceversa, şi care se numea argotic Foamea (acceleratul Iaşi-Timişoara)? În acel tren, la începutul anilor ’90, călătoream într-un compartiment cu lume pestriţă, plină de sacoşe. Eram o tînără studentă şi citeam Une saison en enfer de Arthur Rimbaud. Ca totul să devină şi mai …
Cît de căutată mai este în 2010, în România, o lectură din Emil Cioran? Dar din Giovanni Papini? Sînt ele de-acum neconvenabile în vreun fel? La aceste aspecte am reflectat în urma a două lecturi relativ recente reprezentate de Le Néant roumain (Emil Cioran) şi de, respectiv, Un om sfîrşit (Giovanni Papini). La confluenţa celor două lecturi, …
