Cristian PÎRVULESCU

Ca un fel de fatalitate ciclică, imediat ce alegerile europene s-au încheiat şi peisajul politic românesc s-a mai clarificat, viaţa politică de la noi a intrat abrupt pe făgaşul creat pentru a obişnui publicul cu tema „războiul lumilor“, reprezentat cu ocazia alegerilor prezidenţiale. Ca într-un fel de ritual politic, partidele intră în febra ciclică a „marii confruntări“ devenind subit interesate de viitorul ţării, dezvăluindu-şi arsenalul …

Aşa cum era de aşteptat, alegerile europene din 25 mai s-au dovedit doar o etapă în pregătirea marii confruntări electorale din noiembrie. Nici nu s-au încheiat bine alegerile europene că au şi început preparativele pentru cele prezidenţiale. Şi, cum întreaga campanie electorală fusese mai degrabă una prezidenţială, oricum puternic personalizată în jurul preşedintelui şi a primului ministru, cei doi au fost principalii oameni politici care …

Cu toate că la alegerile europene din mai 2014 stînga va obţine, cel mai probabil, cele mai multe mandate (progresiştii social-democraţi, Stînga Unită şi ecologiştii vor avea între 290 şi 300 de locuri, ceea ce înseamnă aproximativ 40% din mandate, faţă de 287 de locuri şi 38% din mandate la alegerile din 2009); cu toate că popularii ar putea rămîne – deşi în scădere de …

Cum se ajunge la consens? Politica de consens este camuflată în spatele unui conflict formal, jucat doar pentru a păstra aparențele luptei ideologice? Să fie consensul doar o iluzie politică? Aceste întrebări sînt cu atît mai actuale cu cît alegerile, care reprezintă în esență un mecanism de formare a consensului, s-au transformat intr-un spatiu deschis doar conflictului. Cît de mult au contribuit cetățeni la apariția …

Alegerile europene ar fi putut fi o bună ocazie pentru dezbaterea care să ofere Europei şansa de a se regăsi. Dar nu se întâmplă însă aşa! La noi, campania electorală, confiscată mediatic de un PSD care dă tonul şi se revendică de la defuncta USL (vezi sloganul „USL trăieşte“), nu este doar redusă la teme naţionale, ci este de-a dreptul naţionalistă („Mîndri de a fi …

O dată în plus, scandalul pare să fi pus stăpînire pe viaţa politică românească. Şi cum anii electorali stau sub semnul excesului şi indecenţei, atitudinile provocatoare abundă. „Scenele“ se înmulţesc, politicienii încercînd să-şi surprindă atît adversarii, cît şi opinia publică. Regulile, cu atît mai mult cele de politeţe, sînt încălcate. Fragmentarea opoziţiei parlamentare şi concurenţa deschisă, între liderii acesteia, pentru o poziţie favorabilă la primul …

Într-un eseu celebru din 1972, intitulat Despre ceasuri şi nori, Karl Popper deosebea între tipuri diferite de interpretări ale „naturii“. Unele – cele ce ţin de ştiinţele zise ale naturii – au exactitatea orologiilor, pe cînd altele – ce ţin de domeniul mai larg al ştiinţelor umane – sînt imprevizibile precum nori. Iar analiza lui Popper a rămas actuală. Cu toate că modelările matematice ale …

Ca peste tot în democraţiile liberale, de fiecare dată cînd se apropie alegerile, politica este acuzată că invadează spaţiul public. Privită ca o invazie a barbarilor, politica este prezentată ca o agresiune cotidiană împotriva oamenilor obişnuiţi. Teza politicii-invazie nu este însă deloc una neutră. Ea mizează pe ideea – devenită loc comun – că politica are sens doar într-un spaţiu delimitat rezervat politicienilor. Poate însă …

Predispusă spre criză sistemică – atît din cauza modului în care s-a constituit regimul politic la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, cît şi ca urmare a unei istorii politice dominate de instabilitate –, România încă îşi caută echilibrul politic. De aceea, un sistemul instituţional care să asigure găsirea consensului ar fi poate o soluţie pentru ieşirea din capcana instabilităţii ciclice. Iar intrarea UDMR-ului în …

Trecerea, prin forţarea unei crize guvernamentale, de la cel de-al doilea guvern Ponta la cel de-al treilea readuce în atenţia opiniei publice probleme structurale ale sistemului politic românesc. De ce guvernele româneşti de coaliţie nu rezistă un întreg ciclu politic? Care să fie principala cauză a relativei instabilităţi politice româneşti: personalizarea excesivă a vieţii politice, organizarea clientelară a partidelor politice sau un viciu de structură …

În doar 24 de ore, pe parcursul zilei de 22 februarie, puterea a basculat la Kiev. La începutul zilei, Ianukovici era încă un preşedinte cu oarecare legitimitate, cîtă vreme troica europeană – formată din trei miniştri de Externe: ai Poloniei, Franţei şi Germaniei – abia negociase un acord pentru o soluţie paşnică, pentru ca la sfîrşitul zilei să fie doar un fugar destituit de un …

Cît de responsabilă mai poate fi politica în epoca postdemocratică? Fie că vorbim despre politica românească, fie despre cea internaţională, responsabilitatea acţiunilor politice pare să nu mai conteze. Comunicarea acţiunilor politice, iar nu dimensiunea lor morală, a fost şi este considerată cheia succesului în politică. O acţiune politică nu este aproape niciodată morală, dar de cele mai multe ori este prezentată în termeni etici. Şi …

În anul 271 î.e.n., consulul Marius Curius – cel supranumit şi Denatus (căci se născuse cu dinţi), despre care scrie Plutarh în Vieţile paralele, în cartea dedicată lui Pyrrhus şi Caius Marius – a preferat, asemenea mult mai celebrului Cicinnatus, ca, după o lunga carieră în slujba republicii, să-şi cultive cu modestie grădina decît să se lase corupt de sarmaţi. Tot  consulul Marius Curius …

Declaraţiile de la Borzont, făcute – în cadrul celei de a doua ediţii a Taberei Tineretului Maghiar din Ardeal – de Vona Gabor, preşedinte al Jobbik-ului (Mişcarea pentru Ungaria), dar mai ales cele exprimate de un bine-cunoscut extremist maghiar (fondator şi preşedinte al Gărzii maghiare de la înfiinţare, în 2006, pînă la scoaterea sa în afara legii, în 2009) au încins vara politică românească, …

Relaţia dintre dreptate (cu tot corolarul ei instituţional) şi politică se află – mai mult sau mai puţin artificial – în centrul dezbaterii publice româneşti. Totul pare să se reducă la o întrebare esenţială: „Poate fi justiţia (cu referire la justiţia instituţionalizată) independentă în România?“. Politica românească pare să fie privită, inclusiv în abordarea unora de la DJ Justice, ca o stavilă în calea dreptăţii. …

Ultimul recensămînt al populaţiei României, dat publicităţii săptămîna trecută, a relansat dezbaterea privind relevanţa numărului (a populaţiei ca reper al oricărei politici) în democraţie. Rolul şi simbolul numărului într-o democraţie nu pot fi neglijate. Om fi devenit cu toţii, vorba lui Marcel Gauchet din La religions dans la démocratie, metafizic democraţi, dar principiile democraţiei ne scapă de cele mai multe ori. Iar numărul nu este …

Indignarea continuă! La aproape trei ani de la publicarea căr­ții Indignez-vous a lui Stéphane Hessel – care poate că nu a declanșat mișcarea, dar a intuit-o și i-a dat numele –, indignarea continuă să se manifeste în mai multe puncte ale globului. Volumul a apărut şi în traducere românească la Editura Nemira, în 2011, sub titlul: Indignaţi-vă!, Stéphane Hessel îndemnînd la „indignare“ faţă de …

Unanimitatea consensuală din jurul democrației de fațadă după tumultoșii ani ’90 a contribuit la transformarea unei stări de spirit într-o ideologie simplistă. Nu e de mirare că în spatele acestui consens stă vidul! Și, dacă această evoluție nu este o excepție românească, toate statele postcomuniste trecînd, mai mult sau mai puțin, prin aceleași prefaceri, în Romania, confuzia în privința formei regimului politic – parlamentar sau …

Ar putea renaște România din schimbarea Constituției? Probabil ca nu. O schimbare constituțională, oricît de amplă, nu poate face minuni. Dar anul 2013 ar putea oferi, totuși, ocazia resetării României, a întoarcerii sale către viitor. După ce, în 1991, noua Constituție nu putea să nu traducă în articolele sale frica de tiranie și de comunismul rezidual, iar în 2003 revizuirea constituțională părerea mai degrabă o …

Zilele acestea, s-au împlinit 120 de ani de la apariția PSDMR (Partidul Social De­mocrat al Muncitorilor din România), strămoșul mitologic de la care se revendică PSD de astăzi, o bună ocazie pentru a face bilanțul socialismului și al stîngii în România. Căci așa-numiții social-democrați se revendică de la un partid care a rezistat doar șase ani tumultului politic românesc, pentru ca, odată cu …