Daniel ȘANDRU

Situate încă sub amprenta iluziei pozitiviste a neutralităţii axiologice, abordările de factură istorică, dar şi cele din sfera ştiinţelor sociale şi politice relative la trecutul recent nu reuşesc să creioneze un context interpretativ care să surprindă detaliul. Desigur, nu acesta este, în mod necesar, rostul unor asemenea demersuri, dar asta poate indica o limită a înţelegerii care trebuie, cumva, compensată. La această situare se adaugă …

La momentul celui de-al şaptelea ciclu electoral pentru alegerile prezidenţiale desfăşurate în postcomunism, societatea românească are din nou ocazia de a-şi manifesta cultura politică de factură „voievodală“. Atît de bine împămîntenită, aceasta are drept nod axial personalizarea instituţională, iar la nivelul instituţiei preşedinţiei ea se regăseşte cu asupra de măsură. Şi asta întrucît, mai întîi, este de la sine înţeles că persoana modelează …

Plec de la următoarea conjectură: miturile politice poartă o marcă ideologică, una dintre atribuțiile lor fundamentale fiind aceea de a îndemna la acțiune. Avem de-a face cu o funcție care este pregnantă îndeosebi „în epocile de fractură istorică“ (Gabriela Adameșteanu). Dar, chiar și atunci cînd nu au o prezență manifestă, miturile politice nu lipsesc din nici o societate. Dacă ne referim la România contemporană, analizele …

Intenția acestui articol este cea de a recupera un anumit mod de a gîndi politicul. Este vorba despre o modalitate de interpretare a realității politice situate la limita dintre filozofic și sociologic, dar care incumbă, din punctul meu de vedere, o pregnantă rezonanță ideologică. Consider că aceasta poate fi decupată din opera lui Petre Andrei, unul dintre foarte puținii sociologi români care, scriind în …