Florin COLONAŞ

Strada covorului fermecat

Panta domoală, dar susţinută a străzii Cuţitul de Argint, care conduce către bătrîna gară Filaret şi către Obser - vatorul Astronomic, ţine încordată atenţia automobiliştilor care acced în zonă, astfel încît stradelele laterale trec cu totul neobservate. Între acestea se înscrie şi cea de-a doua stradă, dacă am putea-o numi aşa, lipsită totalmente de virtuţi automobilistice şi velocipediste şi rămasă cu desăvîrşire în domeniul pietonal. …

Citeşte articolul

FOTOGRAFIE. Lentilele gemene ale fotografului Kaufmann

Fotografia românească are un imens bazin arhivistic. În ultimul timp, din surse româneşti şi străine, aflăm despre noi şi noi nume ale acestei arte, care a marcat ultimul secol şi ju - mătate. Astăzi, imaginea fotografică face parte din aşa-numita categorie a artelor vizuale. Interesul pentru fotografie a crescut foarte mult în întreaga lume. Ca şi la noi, peste tot există o linie puternic ascendentă, …

Citeşte articolul

Centenar Perahim în Caietele Avangardei

Faptul că o publicaţie dedicată avangardei a ajuns la al treilea număr este deja o performanţă. Sperăm ca acest al treilea număr al Caietelor Avangardei să cimenteze o bună intenţie a Muzeului Naţional al Literaturii Române, de a recidiva în lăudabila intenţie de a scoate două numere anual, prezentate, de regulă, în spaţiul temporal al tîrgurilor bucureştene de carte, Bookfest şi Gaudeamus. Publicaţia Caietele Avangardei, …

Citeşte articolul

Centenar Perahim în „Caietele Avangardei“

Faptul că o publicaţie dedicată avangardei a ajuns la al treilea număr este deja o performanţă. Sperăm ca acest al treilea număr al Caietelor Avangardei să cimenteze o bună intenţie a Muzeului Naţional al Literaturii Române, de a recidiva în lăudabila intenţie de a scoate două numere anual, prezentate, de regulă, în spaţiul temporal al tîrgurilor bucureştene de carte, Bookfest şi Gaudeamus. Publicaţia Caietele Avangardei, …

Citeşte articolul

Scrisoare de dragoste de la Mircea Eliade către Petre Ţuţea

Genul epistolar are un farmec cu totul aparte cînd este cultivat de către persoane de intensă cultură. Rîndurile corespondenţei pe care o redăm mai jos au călătorit prin diferite spaţii bine păzite de ochii publicului, în incinte zăvorîte de uşi cu şapte broaşte. Cerberi gradaţi au ţinuto „la secret“ mai bine de jumătate de veac, între coperţile prăfuite ale dosarelor cu numere de puşcăriaş, asemenea …

Citeşte articolul

Fereastra deschisă spre creaţia unei mari artiste

Cu mare bucurie semnalăm apariţia unui album dedicat creaţiei Paulei Ribariu, una dintre pictoriţele cele mai apreciate în ultimele decenii. Concepută ca o adevărată lucrare de artă, cartea are o pregnantă valoare bibliofilă. Tipărit la Klartext Verlag, Essen, cu sprijinul ICR, cu explicaţii în engleză, germană şi română, volumul a fost editat în trei sute de exemplare, nenumerotate. Tomul are o structură triptică: un corp …

Citeşte articolul

Mai e mult pînă departe

Chiar dacă are un nume încărcat de exotism, Art Safari, organizarea unui tîrg de artă în Bucureştiul bine temperat nu poate fi decît un fapt notabil. Nu este vorba însă despre un tîrg de artă obişnuit, aşa cum se întîmplă deseori în Capitala noastră, la Sofitel, la Muzeul Ţăranului Român, pe şoseaua Kisseleff, la Romexpo sau la Primăria de la Obor. În cazul de faţă, …

Citeşte articolul

Publicaţiile româneşti în primul eşalon al avangardei mondiale

A devenit o tradiţie ca, la mijlocul lunii mai, casa pariziană de licitaţii Binoche-Giquello să organizeze o acţiune avînd ca temă avangarda. Aşa s-a întîmplat şi anul acesta, pe 14 şi 15 mai, cînd, în localul celebrului Drouot, respectiva firmă a organizat o mare licitaţie pe acest subiect. Ca întotdeauna, în cadrul acţiunii participă mulţi cunoscători, care, bineînţeles, sînt şi buni cumpărători, fie că este …

Citeşte articolul

CARTEA DE ARTĂ. Un dicţionar cu omisiuni

Dicţionarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX

Un instrument de lucru mult aşteptat a apărut la Editura Academiei Române, sub egida Institutului de Istoria Artei „George Oprescu“. Lucrarea vine să completeze un gol de informaţie resimţit în literatura de documentare. Dicţionarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX a apărut în două volume, primul cuprinzînd literele A-G, broşat, 250 de pagini, iar cel de-al doilea volum, legat, are un număr de 380 de pagini. …

Citeşte articolul

CARTEA DE ARTĂ. Pictopoezie – pictomuzichie

Mihaela PETROV - Victor Brauner, pictopoet. Desene şi acuarele

Sub egida Fundaţiei „Gellu Naum“ a apărut, la finele lui 2013, într-o elegantă ediţie şi în excelente condiţii grafice, asigurate de o tipografie de elită, Arta Grafică, o nouă lucrare dedicată pictorului Victor Brauner: Victor Brauner, pictopoet. Desene şi acuarele. Autoarea, Mihaela Petrov, la numai un an de la publicarea la Editura Humanitas a titlului Brauner. Cuvîntul scris şi opera plastică 1934-1965, ne oferă o …

Citeşte articolul

Jocul cu noţiuni gonflabile

Casa de licitaţii Artmark, care vrea să demonstreze cu orice preţ că este cea mai vivace, are un dinamism al licitaţiilor notabil, atît ca frecvenţă, cît şi ca diversitate. Acum, în plin sezon hibernal, organizează, în perioada 18-20 februarie, o sesiune de licitaţie cu cinci tematici principale şi multe subsidiare. Catalogul, purtînd numărul 118, 119, 120, este la un nivel grafic spectaculos, ceea ce …

Citeşte articolul

Simultan Aurel Cojan

Marii maeştri şahişti dau frecvent simultane, la care pot participa mulţi jucători cu ambiţii de a-l întrece pe maestru. Există şi altfel de simultane, care ar putea fi numite expoziţionale. Un asemenea eveniment se va întîmpla chiar în viitorul apropiat, în lunile februarie şi martie. În prima lună de primăvară se vor împlini o sută de ani de la naşterea lui Aurel Cojan (3 martie …

Citeşte articolul

Aurel Cojan. Ora ceaiului la Athénée Palace

În peisajul bucureştean al anilor ’60, maestrul Cojan reprezenta o figură cu totul distinctă. Un prim element care atrăgea atenţia era barba lui, mare şi nu întotdeauna îngrijită. Era ceva destul de rar întîlnit în acea epocă. Persoanele care purtau barbă erau luate la ochi de către cei care vegheau la prosperitatea noii societăţi. Era un „decor“ facial admis doar la trei dintre cei patru …

Citeşte articolul

Prin muzeele vieneze

Viena nu este doar un oraş al muzicii, citadela valsului, a concertului de Anul Nou sau a marilor spectacole de operă, unde cîntă şi mulţi artişti din România, unii dintre ei afirmaţi la Viena şi necunoscuţi la noi. Viena este şi un mare centru cultural, în fiinţa căruia muzeele îşi au locul lor, bine definit. În capitala Austriei sînt multe case memoriale ale compozitorilor: Schubert, …

Citeşte articolul

Un plagiat la „Vremea“ lui

Elena Farago, scriitoare de prestigiu – care publică cel de-al treilea volum din seria „Ediţii definitive“ la Fundaţia pentru Literatură şi Artă Regele Carol (Poesii, 1937, 128 p., 2.225 exemplare) –, îi adresează, la 4 iunie 1934, o scrisoare directorului publicaţiei Vremea, Vladimir Donescu. Textul, dactilografiat la două rînduri, pe o hîrtie albă velină, ceva mai mare decît un A5, conţine un protest al Elenei …

Citeşte articolul

Starletele Securităţii

Curios cum, aproximativ un sfert de veac, aproape nimeni de prin televiziuni – dacă facem abstracţie de remarcabilul Memorial al durerii şi, poate, de cîteva episoade din Bucureşti strict secret, serialul realizat de Stelian Tănase – nu a vorbit despre torţionari. Dar, la un moment dat, cineva a apăsat pe buton şi au început să curgă pe posturile de televiziune emisiuni cu şi despre torţionari. …

Citeşte articolul

Uriaşul

Prin 1948, într-o zi de iarnă cu un cer vineţiu, împreună cu un vecin, coleg de clasă, îmi făceam de lucru trăgînd prin omătul fleşcăit o sanie în care se afla un băieţaş durduliu, cam de vreo doi ani şi ceva, simpatic, şi care se arăta bucuros de căluţii lui, manifestîndu-se printrun chiot cristalin. După puţin timp, din casa care avea pe faţadă un basorelief …

Citeşte articolul

Domnia Sa, Torţionarul

La orele serii, sîmbătă, 10 august, în emisiunea Simonei Gheorghe, de la România TV, realizatoarea ne-a prezentat un individ dintr-o pagină tristă a istoriei noastre recente. Nimeni altul decît torţionarul Iosif Ion Ficioru, fost comandant de penitenciar la Poarta Albă, Suceava, Borzeşti şi Periprava. După eliberarea deţinuţilor politici din închisori, în 1964, Ficioru a fost, în vremea lui Ceauşescu, comandant al penitenciarului Văcăreşti. În 1982, …

Citeşte articolul

„Cu bastonul prin Bucureşti“

Plecînd de la acest titlu, inspiraţi de marele condeier din Mărţişorul Văcăreştilor, iniţiatorii (ghizi ai proiectului turistic „Descoperă oraşul pas cu pas“), chiar dacă nu au baston, au joben şi îşi aşteaptă doritorii în fiecare sîmbătă (la ora 11.00) şi duminică (la ora 18.00) în faţa Cercului Militar, pentru o promenadă prin centrul vechi al metropolei. Toată vara, din 27 iulie pînă pe 8 septembrie, …

Citeşte articolul

Buchholz-Maxy, întîlnire la vîrf

Termenul de întîlnire la vîrf (sau la nivel înalt) se utilizează, de regulă, în acele dialoguri pe care le au şefii de stat, capetele încoronate sau înalţii prelaţi ai diferitelor religii. Am folosit acest termen în cazul a doi „principi“ ai artei plastice, cuprinşi de febra constructivismului: Erich Buchholz şi Max Herman Maxy. Sîmbătă, 14 iunie 2013, s-a deschis la Museum für Konkrete Kunst, …

Citeşte articolul