Lucia HOSSU-LONGIN

Regele Mihai I al României: curaj şi rezistenţă în faţa comunizării

E greu să uităm atacul nedemn Oricît încercăm să ne distanţăm de recentele declaraţii (22 iunie 2011) ale preşedintelui Băsescu, conform cărora Mihai I a trădat România, e greu să uităm acest atac nedemn. În inimile noastre, Regele este o icoană, un „brand“ al libertăţii şi democraţiei. În primul rînd, pentru că aceste afirmaţii sînt un atentat la istoria naţională. Istorie pe care …

Citeşte articolul

Măturile de la Tescani

Am avut posibilitatea să străbat Moldova cu maşina, de la sud spre nord, pînă la Putna. M-aştepta la Rădăuţi un martor de 83 de ani, Victor Macoveiciuc, fiul celui mai important lider al rezistenţei anticomuniste din Nordul Moldovei, Vladimir Macoveiciuc, executat în iulie 1945. Realizam un nou episod din Memorialul Durerii. Oamenii aceştia, în momentul invaziei sovietice din martie 1944, s-au retras în munţi; familii …

Citeşte articolul

În viziunea Palatului Cotroceni: un muzeu al comunismului „mai relaxat“?!

De curînd, Sebastian Lăzăroiu, un fost consilier prezidențial, numit ministru al Muncii, vorbea pe un post de televiziune despre un muzeu al comunismului care ar trebui organizat la București, dar un muzeu „mai relaxat“. De ce mai relaxat? Ne întrebăm. Sensul explicat de domnul fost consilier s-ar fi referit la mai puțin anticomunist sau la un anticomunism bine temperat ori poate, la un …

Citeşte articolul

Lichelele libertăţii

În revista 22, nr. 24, din 7-13 iunie 2011, Brînduşa Armanca a publicat articolul „Prostituţie TV cu premii APTR“, publicat în spaţiul rubricii „Media Culpa“. Ne-am întrebat în ce calitate semnează doamna Brînduşa Armanca această rubrică „Media Culpa“ în revista 22? În calitate de director al Institutului Cultural Român de la Budapesta, poziţie din care n-ar trebui să aibă partizanate politice?! Se ştie astăzi că …

Citeşte articolul

Trăim încă în „imperiul lui Ubu“

N-am să comentez în aceste pagini de opinii relaţiile romancierului Nicolae Breban cu lumea Uniunii Scriitorilor şi nici cine a avut interesul ca pe piaţa deconspirărilor să apară nume emblematice, care sînt temelii ale culturii române. Nici n-am să ascund durerea ce mă încearcă la vederea războiului declanşat împotriva unui mare scriitor care, în ultimii 20 de ani, nu s-a ridicat de la masa de …

Citeşte articolul

„Dreptatea nu are putere“ – Un caz de trădare. Un caz de alienare a responsabilităţii

Dialog cu Eginald SCHLATTNER şi Hans BERGEL

„Lucrările celor cinci acuzaţi prezintă un caracter duşmănos faţă de regimul de democraţie populară.“ „Noi înţelegem că Bergel luptă împotriva puterii statale din ţara noastră.“ „Mi-a spus şHans Bergelţ că tiranul din carte reprezintă regimul actual care suprimă libertăţile cetăţeneşti.“ Fragmente din depoziţia de martor al acuzării a lui Eginald Schlattner Copilăria lui Hans Bergel …

Citeşte articolul

„Nu doresc să lucrez într-un muzeu al figurilor de ceară“

Protest al Luciei Hossu Longin

Lucia Hossu Longin, secretar general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cere Parlamentului României să preia Institutul, căruia Guvernul României, printr-o nouă Hotărâre, i-a mutilat sfera de atribuţii, i-a dizolvat structurile de conducere şi i-a aşezat o pălărie numită Consiliu ştiinţific, alcătuit din 14 membri şi prezidat de un preşedinte, probabil Vladimir Tismăneanu, căruia îi aparţin formulările. Vechiul Consiliu …

Citeşte articolul

„Dreptatea nu are putere“. Dosare închise, dosare redeschise (II)

Obiectivul „Dandu“ Deşi, oficial, Securitatea a deschis un dosar de urmărire informativă DUI, cu numele conspirativ „Dandu“, în anul 1973, Dan Deşliu fiind membru al PCR din anul 1946, era nevoie de aprobarea organelor de partid atît pentru verificări, cît şi pentru urmărire. La 22 martie 1973 este cerută această aprobare. „Întrucît Dan Constantin Deşliu este membru …

Citeşte articolul

„Dreptatea nu are putere“. Dosare închise, dosare redeschise (I)

Cazul Dan Deşliu – Ochiul din vizetă

Vorbind despre cazul Dan Deşliu, Nicolae Manolescu mărturisea în România Literară: „După cum se ştie, Deşliu a dispărut, în împrejurări considerate ciudate, în toamna anului 1992. Nu s-a putut dovedi că moartea lui a fost altceva decît un accident“. Speculaţiile care s-au făcut atunci aveau un anumit temei în trecutul său nu prea îndepărtat, cînd poetul intrase în disidenţă …

Citeşte articolul

Lucia HOSSU-LONGIN

Regele Mihai I al României: curaj şi rezistenţă în faţa comunizării

Măturile de la Tescani

În viziunea Palatului Cotroceni: un muzeu al comunismului „mai relaxat“?!

Lichelele libertăţii

Trăim încă în „imperiul lui Ubu“

„Dreptatea nu are putere“ – Un caz de trădare. Un caz de alienare a responsabilităţii

Dialog cu Eginald SCHLATTNER şi Hans BERGEL

„Nu doresc să lucrez într-un muzeu al figurilor de ceară“

Protest al Luciei Hossu Longin

„Dreptatea nu are putere“. Dosare închise, dosare redeschise (II)

„Dreptatea nu are putere“. Dosare închise, dosare redeschise (I)

Cazul Dan Deşliu – Ochiul din vizetă

Agenda culturală

Media

Ultimul număr al revistei

Cele mai citite articole

Cele mai comentate articole