Lucia Simona DINESCU

IMAGINI VIRTUALE. Experiente si experimente

Instalatiile artistice de realitate virtuala sint o asamblare de medii multiple, interdependente, care angajeaza simturile participantului in moduri variate (vizuale, auditive, sonore, tactile), desi in majoritatea cazurilor imaginalul predomina. Liniile de demarcatie dintre privitor-spectator si actor, dintre textul narativ si imaginea imersiva, dintre fictiune si performare par a fi depasite. in limitele unui plot predeterminat, ale unui control partial si ale unei durate de timp, …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. Imersie si interactiune sau androginia receptarii

Se pot detecta doua tendinte in domeniul artistic al realitatii virtuale: pe de o parte, accentul pus pe interactiune si, pe de alta parte, privilegierea imersiei. Aceasta ipostaza polara se intilneste adesea si in discursul teoriei literare sau in cel al cinematografiei. Spre exemplu, in lectura activa a unui text, se favorizeaza procesul de interactiune a cititorului cu textul, iar capacitatea imersiei in fictiune este …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. Postumanul si arta ciborgica

Australianul Stelarc (Stelios Arcadiou), artist al performarilor ciborgice, a experimentat in contextul roboticii, al realitatii virtuale, al inteligentei artificiale si al Internetului. Astfel, a realizat A treia mina, un construct robotic atasat corpului (cu care a reusit sa scrie cuvintul „evolutie“!), Bratul virtual, controlat de o pereche de manusi specifice realitatii virtuale, sau Corpul virtual, generat de calculator prin plasarea senzorilor electromagnetici de pozitie si …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. Transesteticul si arta transgenica

Arta transgenica este o ilustrare a modului in care estetica este impinsa la extrema. Artistii alatura ingineria genetica si estetica in maniere care stirnesc controverse etice si radicalizeaza posibilitatea de interventie a umanului in cadrul ambientului viu. Brazilianul Eduardo Kac, creatorul manifestului Arta transgenica (1998), este autorul a numeroase proiecte interactive virtuale, care se inspira din stiinta geneticii. Lucrarile sale se intind de la mitopoetica …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. Tom Degetel si arta digitala

A fost odata ca niciodata vremea povestilor, a lui Tom Degetel si a Degeticai, Imparateasa Florilor. Dar anii trec si nazbitiile mici devin nazbitii mari, joaca devine arta. Jocul cu degetele trece pe nesimtite in arta digitala, iar universul povestii in imaginarul tehno-artistic. Digital si numeric sint termeni sinonimici in teoria si practica spatiului virtual, primul fiind preferat in terminologia anglo-saxona, iar al …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. De la Mona Lisa la Orlan

Una dintre primele imagini scanate si reproduse pe suport electronic a fost Mona Lisa lui Leonardo Da Vinci. Acest demers a fost realizat in 1965, impreuna cu un portret al parintelui ciberneticii, Norbert Wiener, de Philip Peterson de la Control Data Corporation (o copie Mona Lisa by the Numbers se afla la Computer Museum din Boston). Bineinteles insa ca o simulare si o vizualizare a …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. Noi fantasme vizuale

In suportul calculatorului si cu precadere in cel al Internetului, a scrie si a vizualiza sint procese inlantuite, conectind (inter)actiuni de reactii, atributii de conduite, forme de continuturi hibride. Mai mult, la interfata, dimensiunea spatiului vizual virtual se interpenetreaza cu paradigma temporalitatii virtuale. Astfel, in contextele in care imaginea-film sau imaginea-fotografie nu mai indexeaza „realitatea“ si cronologia, iconul generat in mod instant sau „in timp …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. Regimul vizual hiperbolic

Astazi, imaginea virtuala se leaga de conditia excesului de reprezentare, de tehnicile simularii si de metodele iluziei si ale efectelor speciale. Acest lucru se face fie prin interventia caracteristicilor propriului mediu imaginal, fie prin integrarea in fotografie, video, cinema, instalatie sau performance. Regimul vizual hiperbolic inseamna, pe de o parte, hiperimagine (imagine pe care privitorul poate sa faca click), un icon care se activeaza la …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. Valentele privirii

Studiile culturale de astazi inteleg imaginea deopotriva in sensul teoriei psihanalitice si in directia teoriei puterii. Astfel, se urmaresc maniera in care privitorii se identifica cu mediul iconic si modul in care imaginile pot fi utilizate de catre discursul institutional (precum in cazul studiilor imaginii publicitare). Imaginea numerica nu constituie o exceptie in cadrul acestei retele existential-culturale, dimpotriva, accentueaza rolul acestor practici sau adauga noi …

Citeşte articolul

IMAGINI VIRTUALE. Hipervizibilul

De la literatura hipertext si arta hipermedia la jocurile pe computer, instalatiile de realitate virtuala si cinematografia digitala, hipervizibilul isi intra in drepturi si coaguleaza o conditie a vizualului ca virtualitate. Cultura hipervizibilului inglobeaza, la inceputul mileniului trei, modurile de generare, transmitere si receptare a unei imagini virtuale, dar si diversele practici sociale, psihologice si politice ale privirii constituite la interfata calculatorului. Aceasta cultura vizual-virtuala …

Citeşte articolul

POEZIE. Adrian BODNARU, Versuri si alte forme fixe

Adrian BODNARU Versuri si alte forme fixe Cu o exerga de Serban Foarta & unsprezece semne de Dan Ursachi, Editura Brumar, Timisoara, MMII, 126 p. Poeziile lui Adrian Bodnaru poarta un titlu edificator pentru continutul cartii si, in acelasi timp, un titlu-capcana: ni se sugereaza subtil ca toate versurile sint forme fixe si, la rasfoirea volumului, intr-adevar, formalismul strident si mimarea …

Citeşte articolul

POEZIE. Dan Mircea CIPARIU, Robert SERBAN, Mihai ZGONDOIU, Timisoara in trei prieteni

Dan Mircea CIPARIU, Robert SERBAN, Mihai ZGONDOIU Timisoara in trei prieteni Cu doua desene de Suzana Fintinariu, cu o pre/postfata de Serban Foarta & „trei cavaleri si o frumoasa zi de poezie buna“ de Florin Iaru Editura Brumar, Timisoara, 2003, 82 p. Iata inca o frumoasa editare purtind marca Brumar-ului: un volum al intilnirii dintre poezie si arta vizuala, o concretizare a prieteniei …

Citeşte articolul

POEZIE. Ion STRATAN, Tara disparuta (poeme)

Ion STRATAN Tara disparuta (poeme) Editura Orfeu XXI, Colectia „Noul Orfeu“, Bucuresti, 2003, 126 p. Cu Tara disparuta a lui Ion Stratan asistam (inca o data!) la invierea si epuizarea poeziei metafizice si metaforice. Neputinta cuvintului de a exprima si de a se exprima pare a fi o supratema de care poezia nu poate scapa chiar daca trecuta prin subteranele desuetudinii (sau tocmai …

Citeşte articolul

POEZIE. Lucian VASILIU, Atelier de potcovit inorogi

Lucian VASILIU Atelier de potcovit inorogi Editura Junimea, Colectia „Dictatura si scriitura“, Iasi, 2003, 248 p. Antologia poetului Lucian Vasiliu, Atelier de potcovit inorogi (2003), incepe cu Mona-Monada (1981), trece prin Despre felul cum inaintez (1983), ajunge la Fiul Omului (1986), poposeste la Verile dupa Conachi (1990) si culmineaza cu Lucianograme (1999). Cartografiind evolutia poeziei autorului, volumul antologic contine si …

Citeşte articolul

„Corp“ si „spatiu“ in paradigme teoretice actuale

De citeva decenii, tehnologiile computerului pun subiectul uman, atit de discutat din punctul de vedere ontologic al filozofiei, in legatura atit cu lumea fizica a realitatii, cit si cu lumea virtuala, procesata cibernetic (cu precadere cyberspatiul Internetului si realitatea virtuala in diversele ei acceptiuni actuale, de computer game sau de tehnologie/arta specifica). Corpul si mintea utilizatorului computerului asigura, ambele (in ciuda pretentiilor unor cyber-teoreticieni de …

Citeşte articolul

POEZIE. Cristian SIMIONESCU, Tinutul bufonilor

Cristian SIMIONESCU Tinutul bufonilor Editura Junimea, Iasi, 2002, 288 p., f.p. Cristian Simionescu, incadrat asa-numitei „generatii Labis“ a debutat in 1970 prin volumul de poeme intitulat Tabu, a publicat volume de poezii in anii ’80 si ’90 (Vicleniile oceanului – 1980, Maratonul – 1985, Insula – 1988, Poezii – 1997) si si-a alcatuit antologii de poezii proprii. Comparat uneori cu Mircea …

Citeşte articolul

POEZIE. Peter SRAGHER, Sa facem un copil

Peter SRAGHER Sa facem un copil Editura Paralela 45, Colectia „90“, Seria „Poezie“, 2003, 82 p., f.p. Volumul lui Peter Sragher – Sa facem un copil – are titlu socant, insa continutul poemelor este mai degraba unul al idealizarii sentimentului de dragoste si al scenei erotice. Poetul decanteaza fiecare gest de iubire pina la purificare mistica, il esentializeaza si il transforma …

Citeşte articolul

POEZIE. Eugenia TARALUNGA, Mici unitati de perceptie

Eugenia TARALUNGA Mici unitati de perceptie Editura Muzeului Literaturii Romane, Bucuresti, 2002, 156 p., f.p. Eugenia Taralunga scrie o poezie a perceptiilor microcosmice, a naratiunilor cotidiene trecute prin filtrul senzorial, cind in mod ludic, cind in mod experimentalist-existential, insa niciodata superficial, o poezie a confesiunilor de dragoste, diafane si sublimate, nascute dintr-o traire intensa si genuina. Naturaletea simturilor cu care poeta percepe …

Citeşte articolul

Ontologia virtuala sau pledoaria pentru corp

Impactului tehnologiei computerului asupra vietii as we know it e, fara indoiala, spectaculos – si implica, din ce in ce mai vizibil, o dizlocare fara precedent a principiilor metafizicii. O data cu emergenta realitatii virtuale, a cyberspatiului sau a orasului digital, apare si o noua perceptie asupra fiintei umane, intelese ca cyborg (cybernetic organism), avatar digital, identitate on line. Mutatiile produse la nivel existential, in …

Citeşte articolul

POEZIE. Dan DAMASCHIN, Indurarile si alte poeme

Dan DAMASCHIN Indurarile si alte poeme Editura Dacia, Colectia „Poetii Echinoxului“, Cluj-Napoca, 2002, 64 p., f.p. Daca spui Dan Damaschin, spui poezie religioasa, volumul Indurarile si alte poeme fiind „emblematic“ si venind in sprijinul acestei catalogari generale. Bineinteles insa, daca spui poezie religioasa, nu este indeajuns. Afirmatiile critice trebuie particularizate si contextualizate in sfera larga a religiosului, complexitatea nuantelor neputind fi ignorata in …

Citeşte articolul