Mădălina DIACONU

Per fumum (VI). In cautarea miresmelor pierdute

Adulmec un miros cunoscut si trecutul renaste, cu sau fara voia mea. De obicei iau urma mirosului, o urmaresc, n-o las sa-mi scape, o pierd si iar o regasesc – pina ajung la tel. Urc pe firul amintirilor, spunea Proust. Alteori insa, mirosul cunoscut ma ia prin surprindere si ma trezesc retraind o scena pe care o credeam de mult uitata. Ma regasesc atunci cu …

Citeşte articolul

Per fumum (V). Sindromul Proust

„Sindromul Proust“ au denumit psihologii puterea evocatoare a mirosurilor. Memoria olfactiva are o durata mult mai mare decit cea vizuala si cea auditiva, chiar daca este, in schimb, predominant nonverbala, difuza, episodica, personala si afectiva. Experimente recente au demonstrat ca numai circa 40% din mirosurile recunoscute pot fi si identificate verbal. Explicatia fiziologica: stimulii olfactivi sint dirijati mai intii spre hipotalamus, regiunea cea mai primitiva …

Citeşte articolul

Balada pentru cimitirele de-acum un veac

Cine se hotaraste sa iasa din forfota strazii si isi acorda citeva clipe de ragaz urcind la etajul al treilea al Centrului Artexpo de la Teatrul National va fi pe deplin rasplatit. In plin centru al orasului, galeria GAD ofera o oaza de liniste; expozitia fotografica Oboselile popoarelor uitate. Cimitire din tarile fostului imperiu austro-ungar ne consoleaza cu un scurt memento mori pentru frustrarile si …

Citeşte articolul

Simpozion international de fenomenologie la Cluj-Napoca

Intre 24 si 27 martie a.c. a avut loc la Cluj prima conferinta internationala internationala de fenomenologie din Centrul si Estul Europei, intitulata Person, Community and Identity. Principalul sau organizator a fost Facultatea de Istorie-Filozofie (Departamentul de Filozofie) de la Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj, reprezentata prin conf. univ. dr. Ion Copoeru, un binecunoscut exeget al lui Husserl. La organizarea conferintei, care a reunit 29 de …

Citeşte articolul

Per fumum (IV): Negrul din Königsberg

In India inca britanica, dupa o vizita la domiciliu intr-o locuinta hindusa, medicul (alb) i se plinge servitorului localnic de duhoarea resimtita acolo. „Sahib, acum intelegeti si Dumneavoastra ce simt eu in fiecare duminica in biserica plina de albi. Si va asezati tocmai in rindurile din mijloc“, raspunde servitorul. Principiul mentionat data trecuta, dupa care „tribul meu miroase bine, cel strain, urit“, este cunoscut deja …

Citeşte articolul

Per fumum (III): Acasa

Sa recapitulam mai intii treptele cunoasterii olfactorice: tranzitiva-intranzitiva-reflexiva. Statuia lui Condillac mirosea lumea, animalul miroase a sine, omul isi simte propriul miros. Lenjeria, locuinta, orasul insusi miros a mine si a ai mei. Pentru noi este „mirosul de cuib“, cum il numesc psihologii; pentru ceilalti, „miros de grajd“. Impregnindu-se in lumea inconjuratoare, mirosul trupului imi extinde eul, ia in posesie lumea sau doar o domesticeste, …

Citeşte articolul

Per fumum (II): Spune-mi cum miros, ca sa-ti spun cine sint

In Insulele Andaman din Oceanul Indian, se saluta intrebind: „Ce-ti mai face nasul?“. Vorbind despre sine, un indigen isi atinge virful nasului. Esenta si forta sa vitala sint date de miros; scheletul omului se inrudeste cu trunchiul de copac: ambele sint miros condensat. Mirosul trupului actioneaza insa si ca un principiu al individuatiei: sexul, virsta si rasa, codul genetic si sistemul hormonal, alimentatia si profesia …

Citeşte articolul

TEATRU. Oglinda retrovizoare

Verein Lebendes Theater – „Dietheater“ Künstlerhaus, Viena – Irrwald – Ein Stück aus Rumänien de Caryl Churchill. Regia: Günther Treptow. Distributia: Martin Beck, Marion Dimali, Christine Franz, Christoph von Friedl, Lisa Fuchs, Wolfgang Müllner, David Oberkogler, Gernot Piff, Brigitte Soucek, Erik Springer, Angelika Welzl. Scenografie si lumini: Erich Uiberlacker. Asistent de productie: René Bein. Intre 9 februarie si 2 martie a.c., „dietheater“ Künstlerhaus …

Citeşte articolul

Per fumum (I): La inceput a fost mirosul…

Mireasma, duhoare, aroma, parfum, putoare, olfactie, abur. De la nastere ne miscam in atmosfere placut sau urit mirositoare: lumea miroase, ca un acvariu, a viata, placere si moarte. Deja la inceput, in acvariul divin, ne-am fi pierdut unii de altii daca nu ne-am fi putut mirosi, am fi trecut nepasatori pe linga hrana daca nu ne-ar fi ademenit aroma ei, ne-ar fi inghitit dusmanii daca …

Citeşte articolul

Spiritul care adulmeca sau despre nasul filozofilor

Platon, punctul de reper obisnuit cind vrem sa stim ce spune Filozofia despre un subiect, foloseste frecvent in dialogurile sale metafora cunoasterii ca vinatoare: subiectul cunoscator pleaca la vinatoare de idei sau de cunostinte. Iar daca acestea incearca viclene sa-i scape, el nu se da batut pina ce nu le prinde in latul unei definitii si ajunge astfel sa le posede. Or, este binecunoscut cit …

Citeşte articolul

Studia Phaenomenologica

Studia Phaenomenologica. Romanian Journal of Phenomenology Vol. I, No. 1-2/2001, Edited by the Romanian Society for Phenomenology (S.R.F.), Editura Humanitas, Bucharest, 2001, 440 p., 85000 lei Recent infiintata Societate Romana de Fenomenologie si-a inceput activitatea prin editarea unei reviste de specialitate, Studia Phaenomenologica. Debutul in forta al revistei s-a concretizat in aparitia la prestigioasa Editura Humanitas a unui prim numar dublu, care insumeaza peste …

Citeşte articolul

Menuetul de la Salzburg (IV)

Acorduri finale sau regindirea inceputurilor

La sfirsitul Festivalului de la Salzburg 2001 si al „erei Mortier“ se fac bilanturi si planuri de viitor. Prematur poate, intrucit festivalul inca nu s-a incheiat. Au avut insa deja loc ultimele doua mari premiere de opera, Liliacul lui Johann Strauss si Ariadna pe insula Naxos de Richard Strauss. Nerabdarea cu care au fost asteptate ele se explica prin avertismentele facute, cu multa vreme inainte, …

Citeşte articolul

„Vorbiti romaneste?“

Observatii despre manualele de limba romana pentru straini

Rindurile ce urmeaza ar trebui sa li se adreseze in special vorbitorilor de limba germana care isi propun sa invete romaneste, presupunind prin absurd ca ar putea deja sa citeasca acest text. Sa presupunem asadar ca un anume domn Müller vrea sa invete romana; manualele care-i stau la dispozitie se numara, din pacate, pe degetele de la o mina: Matilda Caragiu Marioteanu si Emilia Savin …

Citeşte articolul

TEATRU/MUZICA. Menuetul de la Salzburg (III)

Singe pe parchet, cerul deasupra noastra sau Cele trei imparatii ale scenei

Intendentul Festivalului de la Salzburg, belgianul Gérard Mortier, se bucura de orice scandal pe care l-ar putea provoca. Malitiozitate, teribilism sau poate doar bunele intentii ale medicului care stie ca pacientul are nevoie de un tratament de soc? In acest ultim sens, New York Times scria de curind: „Realizarea suprema a lui Mortier poate fi de a face festivalul muribund de la Salzburg sa-si revina …

Citeşte articolul

TEATRU/MUZICA. Menuetul de la Salzburg (III)

Singe pe parchet, cerul deasupra noastra sau Cele trei imparatii ale scenei

Intendentul Festivalului de la Salzburg, belgianul Gérard Mortier, se bucura de orice scandal pe care l-ar putea provoca. Malitiozitate, teribilism sau poate doar bunele intentii ale medicului care stie ca pacientul are nevoie de un tratament de soc? In acest ultim sens, New York Times scria de curind: „Realizarea suprema a lui Mortier poate fi de a face festivalul muribund de la Salzburg sa-si revina …

Citeşte articolul

TEATRU/MUZICA. Menuetul de la Salzburg (I)

Filozoful si maestrul de ceremonii

Simbata 21 iulie, personalitati din cele mai diverse domenii – oameni de cultura, politicieni, staruri mediatice – au asistat la deschiderea editiei din acest an a Festivalului de la Salzburg. Conform ritualului obisnuit, prima reprezentatie a constituit-o piesa Jedermann de Hugo von Hofmannsthal, de data aceasta in regia lui Gernot Friedel. A doua zi, dimineata, a avut loc deschiderea asa-numita „oficiala“, prin cuvintarea tinuta de …

Citeşte articolul

Cele trei fete ale imparatului

1. A fost odata ca niciodata un mare imparat peste o intinsa imparatie. Obirsia-i era cum nu se poate mai aleasa: bunicul pe linie paterna intemeiase Imperiul german, iar bunica din partea mamei era imparateasa Victoria a Angliterei. Istoria il va cunoaste sub numele de Wilhelm al II-lea (1859-1941). Ursitoarele l-au marcat la nastere cu o usoara paralizie la umarul sting, care-i va stinjeni toata …

Citeşte articolul

Dubla genealogie a muzeului. Impresii berlineze

Muzeele, se stie, au luat nastere din colectiile de arta si de raritati ale principilor, atunci cind statul a devenit constient de nevoia de a-si educa („lumina“) supusii. Institutia muzeala este, asadar, expresia democratizarii accesului la cultura si rezultatul a cel putin trei factori: Iluminismul, Umanismul clasicist si Revolutia franceza. Muzeul este locul de pelerinaj al burghezului cultivat si altarul religiei desacralizate a modernitatii. Primele …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Tara unde curge lapte si miere sau „Jeff Koons in Wonderland“

Gogosi zburatoare si sandwich-uri rizarete, plete umflate de vint si buze pline si senzuale, prajituri cit casa si cascade de lapte si brinza, boabe de struguri si cutii cu tartine, pudrate cu zahar si stropite cu ciocolata, tot ce-ti poate dori inima si lasa gura apa gasesti aici – in cele sapte tablouri ale lui Jeff Koons, comandate de Deutsche Guggenheim din Berlin si grupate …

Citeşte articolul

Bunici si nepoti. Cazul Adela

Nu, nu este vorba nici de eroina cunoscutului roman al lui Ibraileanu, nici de personajul interpretat de Isabelle Adjani, ci de Adele Bloch-Bauer, sotia industriasului Ferdinand Bloch-Bauer, model in doua rinduri al lui Gustav Klimt si sarbatorita discreta a expozitiei Klimt si femeile, gazduita de Österreichische Galerie a muzeului Belvedere din Viena, in perioada 20 septembrie 2000 – 7 ianuarie 2001. Mediatizata cu luni de …

Citeşte articolul