FILOZOFIE

Ioan Petru Culianu – dincolo de modernitate

Prima carte a lui Raul Popescu, rezultată din teza lui de doctorat, este o exegeză asupra operei lui Ioan Petru Culianu, din perspectivă hermeneutică şi urmărind un demers interdisciplinar, care oferă o analiză profundă asupra celor mai importante aspecte ale gîndirii, imaginarului şi personalităţii celebrului ucenic al lui Mircea Eliade. Structura acestei introduceri critice în opera lui Culianu cuprinde capitole separate dedicate istoriei religiilor, eseisticii şi …

Citeşte articolul

De ce ar trebui să fim morali?

Daniel NICA - Etica fără principii? Generalism şi particularism în filozofia morală | Pastila Roşie. Eseu despre moralitate şi fericire

Atît marii moralişti – Teofrast, Epictet, Seneca, Marc Aurelius, Montaigne, Pascal, La Bruyère, La Rochefoucauld sau Cioran –, cît şi oamenii comuni, cît de cît reflexivi (şi, în fond, aceştia, oamenii obişnuiţi, reprezintă nici mai mult, nici mai puţin decît mulţimea tăcută sau auzită a condiţiei umane dintotdeauna şi de pretutindeni), au observant adeseori că persoanele puse să aleagă între a fi apreciate pentru inteligenţa …

Citeşte articolul

Preliminarii pentru o etică a restituţiei

Emanuel-Mihail SOCACIU - A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituţiei

Un mod extrem de simplu de a accede la felul de a fi – poate şi de a gîndi – al cuiva ni-l dă răspunsul la întrebarea: ce ni se cuvine nouă să avem? Dacă cineva spune că i se cuvine să aibă toate bunurile la care, legal, este îndreptăţit, discuţia pare că poate fi încheiată. Nu este aşa, pentru că, ştim bine acum, au …

Citeşte articolul

Amărăciunea silogismelor

Avec force précautions, je rôde autour de profondeurs, leur soutire quelques vertiges et me débine, comme un escroque du Gouffre.“ Cioran, Syllogismes de l’amertume „Rien ne mérite d’être défait, sans doute parce que rien ne méritait d’être fait.“ „Que tout ait été dit, qu’il n’y a plus rien à dire, on le sait, on le sent..“ Cioran, De l’inconvénient d’être né În …

Citeşte articolul

Cioran şi filozofia: dubii permise despre Jürgen Grosse

După cum se ştie, Cioran s-a despărţit timpuriu de filozofie, cel puţin de cea academică, ceea ce nu i-a împiedicat pe filozofi, unii dintre ei de marcă, precum Sloterdijk ori Savater să-l citească cu aviditate ori să se aplece asupra relaţiei lui Cioran cu filozofia. În acest sens, se cuvine menţionată şi lucrarea lui Jürgen Grosse Erlaubte Zweifel. Cioran und die Philosophie (Dubii permise. Cioran …

Citeşte articolul

Un fenomenolog involuntar. Din nou despre cazul Alexandru Dragomir

De curînd, a avut loc la Budapesta, sub titlul Horizons Beyond Borders, un congres internaţional dedicat fenomenologiei în Europa Centrală şi de Est. S-au discutat figurile marcante, tendinţele specifice şi felurite istorii ale receptării fenomenologiei în blocul estic. Ca atare, evenimentul a fost un bun prilej pentru a repune în discuţie cazul cu totul particular al „fenomenologului“ Alexandru Dragomir. 1. Ideea că numele lui …

Citeşte articolul

Un fenomenolog involuntar. Din nou despre cazul Alexandru Dragomir

De curînd, a avut loc la Budapesta, sub titlul Horizons Beyond Borders, un congres internaţional dedicat fenomenologiei în Europa Centrală şi de Est. S-au discutat figurile marcante, tendinţele specifice şi felurite istorii ale receptării fenomenologiei în blocul estic. Ca atare, evenimentul a fost un bun prilej pentru a repune în discuţie cazul cu totul particular al „fenomenologului“ Alexandru Dragomir. 1. Ideea că numele lui …

Citeşte articolul

Despre tiranie: dezbaterea dintre Leo Strauss şi Alexandre Kojève

Leo STRAUSS, Alexandre KOJÈVE - Despre tiranie

În cadrul colecţiei „Polemos“, Editura Tact a publicat recent traducerea uneia dintre polemicile de referinţă din cadrul istoriei filozofiei politice de secol XX, polemica dintre Leo Strauss şi Alexandre Kojève, ce porneşte de la interpretarea textului clasic Hieron sau Despre tiranie de Xenophon. Miza dezbaterii se situează dincolo de demersul hermeneutic, obiectul ei fiind însăşi natura exerciţiului filozofic şi a raportului pe care …

Citeşte articolul

Ştiinţele umaniste şi lumea contemporană

Într-o perioadă în care, în România, facultăţi de ştiinţe sociale se desfiinţează, profesorul Marcelo Dascal, de la Universitatea din Tel Aviv, demonstrează extrem de convingător cît este de importantă facultatea de umanioare în cadrul învăţămîntului superior contemporan. Departe de a fi izolată, departe de a fi lipsită de relevanţă practică sau, mai ales, departe de a fi lipsită de interes pentru mediul economic, social şi …

Citeşte articolul

Corpul ca fenomen integral sau despre potenţialul fenomenologiei

Cristian Ciocan – Întruchipări. Studiu de fenomenologie a corporalităţii

Monografia lui Cristian Ciocan Întruchipări. Studiu de fenomenologie a corporalităţii (Humanitas, 2013) introduce o temă centrală pentru fenomenologie: ce înseamnă să ai o existenţă trupească sau, mai bine zis, să fii trup. Cunoscut în cercurile de specialitate drept redactor-şef al revistei Studia Phaenomeno - logica, preşedintele actual (de altfel, şi iniţiator acum aproape 15 ani) al Societăţii Române de Fenomenologie şi cercetător la Institutul de …

Citeşte articolul

Omul bi sau multidimensional: Lev Şestov

Michael FINKENTHAL – Lev Şestov. Filosof existenţial, gînditor religios

A prinde conturul operei unui gînditor de factura lui Şestov nu e deloc facil, acesta nefiind un filozof de sistem (asemenea lui Nietzsche sau Kierkegaard). Sondarea întreprinsă de Michael Finkenthal, intitulată Lev Şestov. Filozof existenţial, gînditor religios (traducere din limba engleză de Roxana Sorescu, Editura Tracus Arte, 2014), este importantă nu numai pentru înţelegerea filozofului, ci şi a gîndirii epocii sale, „o vreme ieşită din …

Citeşte articolul

Magia renascentistă: fantasme şi manipulare

Ioan Petru CULIANU - Iter in silvis II. Gnoză şi magie

În textele din Iter in silvis I. Eseuri depre gnoză şi alte studii (Editura Polirom, Iaşi, 2012), volum apărut într-o primă ediţie în 1981, în Italia, interesele tînărului I.P. Culianu vizau, în principal, subiectul gnosticismului. Textele respective au fost publicate între 1975 şi 1980, iar unele dintre ele au fost, probabil, scrise înainte de această perioadă. În anii ’80 ai secolului trecut, Culianu, trecut cu …

Citeşte articolul

I.P. Culianu despre gnoză şi magie

Ioan Petru CULIANU – Iter in silvis I. Eseuri despre gnoză şi alte studii

În 1972, Ioan Petru Culianu pleca din România, după tergiversările de rigoare din perioada comunistă, cu o bursă de studii în Italia, la Universitatea din Perugia. Astfel începea periplul lui Culianu prin lume, un periplu întrerupt tragic în 1991. Interesul acestuia pentru gnosticism, mai exact pentru dualismul religios, apare tocmai în acea perioadă de început de pribegie, după cum mărturiseşte într-un text introductiv la volumulArborele …

Citeşte articolul

Celălalt

S-au împlinit zece ani de cînd am debutat în Observator cultural cu eseul „Emmanuel Lévinas. Etica Prima“ (nr. 165 -166, 2003), comunicare prezentată la Cluj, în cadrul unei conferinţe internaţionale:Misiunea filozofiei în secolul XXI. Reiau subiectul restrîngîndu-l la titlul enunţat, Celălalt, ceea ce mi se pare a fi esenţa gîndirii lui Lévinas (1905-1995), considerat drept un mesaj umanist împotriva egoismului. Străpungerea pe care o săvîrşeşte …

Citeşte articolul

Dincolo de ziua mondială a filozofiei

De cîţiva ani, comunitatea filozofică din România serbează, în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie, Ziua filozofiei. Este un fapt îmbucurător să vezi cum mica noastră comunitate se alătură celei internaţionale pentru acest fenomen. Dar faptul cel mai interesant, şi totodată provocator, este să vezi că Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură este cea care a resimţit nevoia să propună …

Citeşte articolul

John R. Searle şi filozofia minţii

John R. SEARLE - Mintea: Scurtă introducere în filozofia minţii

John R. Searle, ale cărui cercetări în domeniul filozofiei minţii au avut la bază, nu întîmplător, interesul pentru actele de vorbire – Searle consideră, în siajul preocupărilor lingvistice ale unor Ludwig Wittgenstein, J.L. Austin sau P. F. Strawson, că „intenţionalitatea limbajului trebuie să fie explicată în termenii intenţionalităţii minţii şi nu invers“ –, propune, în volumul său din 2004 Mind: A Brief Introduction (Mintea: Scurtă …

Citeşte articolul

Individualism şi modernitate la Leibniz

Alexandru ŞTEFĂNESCU – Leibniz şi paradigma individualităţii

Una dintre ideile de bază ale modernităţii, şi anume accentul pus pe individualitat, în dauna colectivităţii, a avut menirea să sublinieze rolul central al omului în univers şi totodată să impună ideea originii nedivine (deci, umane) a statului, după cum pe plan religios a condus, direct sau indirect, la mişcările reformiste ce au culminat cu apariţia Bisericii Reformate. Studiind întrepătrunderea paradigmei individualităţii cu modernitatea, …

Citeşte articolul

Noica neoclasic

Constantin ASLAM - Constantin Noica. Spre un model neoclasic de gîndire: perspective interpretative asupra scrierilor timpurilor

Literatura secundară dedicată lui Noica s-a îmbogăţit recent cu o lucrare datorată lui Constantin Aslam, apărută la Editura Academiei, în colecţia de filozofie românească (coordonată de Viorel Cernica, Mona Mamulea şi Mihai Popa). Lucrarea Constantin Noica. Spre un model neoclasic de gîndire îşi propune să interpreteze scrierile lui Noica din perioada 1934-1947, denumite, mai mult sau mai puţin convenţional, ,,scrieri de tinereţe“. O …

Citeşte articolul

CE GÎNDEŞTE FILMUL?. Cinema și gîndire (II)

Abordarea lui Deleuze în studiul cinema-ului

Dacă teoria lui Deleuze din cele două cărţi publicate în anii ’80, Cinema 1,2, ar fi rezumată, aceasta ar suna în felul următor: principala acţiune teoretică întreprinsă de Gilles Deleuze a fost identificarea a două categorii foarte încăpătoare de „imagini“ ale „lumii“ cinematografice. Una dintre acestea este denumită „imaginea-mişcare“, fiind integrată regimului imaginii-mişcare sau „regimului organic“; cealaltă fiind integrată regimului „imaginii-timp“ sau regimului cristalin. …

Citeşte articolul

CE GÎNDEŞTE FILMUL? Cinema și gîndire (I)

Gilles Deleuze - Cinema 1.Imaginea-mișcare

În istoria filozofiei nu există mulţi gînditori care să fi identificat potenţialul de „gîndire“ al cinemaului. Poate şi pentru că – prin comparație cu alte arte, precum pictura sau literatura – cinema-ul este încă o artă tînără. Și, dacă îi dăm dreptate lui Peter Greenaway, istoria cinema-ului abia începe. De cîțiva ani însă se vorbește despre film din punctul de vedere al ontologiei sale. În …

Citeşte articolul