Michael FINKENTHAL

INTERSECTII. Jurnalism de cultura sau cultura de jurnal?

In articolul ei din numarul trecut al Observatorului cultural, Iulia Popovici trecea in revista schimbarile survenite in anul 2005 in peisajul presei culturale si, in acelasi timp, atragea atentia asupra citorva subiecte de interes general legate de esenta „jurnalismului de cultura“. Impactul social al acestuia, comparat cu cel al televiziunii sau al comunicarii directe, informale, si problema interferentelor dintre jurnalismul de opinie si cel de …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Despre complexitate si niveluri de interpretare

Subiectul intersectiei mi-a fost sugerat de citeva articole aparute recent, care au stirnit o discutie, pe cit de apriga, pe atit de binevenita, in contextul controverselor legate de categoriile de elita (si elitism cultural), toleranta si corectitudine politica. Ma refer in special la articolele din revista 22 in jurul „evenimentelor din octombrie“ in Franta si la citeva reactii, dintre care unele au fost publicate si …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Intersectie de sfirsit de an

E sfirsit de an si, deci, momentul de a recapitula cele intimplate in decursul anului 2005. Dar in care din cercurile concentrice care ne inconjoara sa plasam aceasta conversatie cu propria noastra memorie? In cel al Observatorului cultural, in cel al politicii sau mai degraba in acela al „realitatii imediate“, acea nebuloasa care include intimplari, intilniri si stari de suflet care ne implica in mod …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Oak Ridge

Am scris „intersectii“ la (si despre) New York, la si despre Ierusalim, dar ce as putea scrie din (sau despre) Oak Ridge? Cititorul din Romania se va intreba, si pe buna dreptate, unde este (sau poate chiar ce inseamna) acest „Oak Ridge“; inca un anglicism al autorului „intersectiilor“? Am petrecut o saptamina in acest orasel pierdut intr-un colt al statului Tennessee, ca participant la o …

Citeşte articolul

Benjamin Fondane in Argentina

De doua ori in scurta sa viata a ajuns Benjamin Fondane (B. Fundoianu) in Argentina. In ambele ocazii a fost oaspetele aceleia care va deveni – dupa lansarea in 1931 a revistei Sur la Buenos Aires – marea doamna a literaturii argentiniene. In 1929, Victoria Ocampo vine la Paris pentru a-l intilni – inaintea calatoriei sale in Argentina – pe contele Keyserling. Filozoful itinerant de …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Intersectia dintre Primo Levi si Italo Calvino

Un mesaj primit de la un prieten din Roma, specialist in Dante si literatura engleza medievala, mi-a sugerat subiectul acestei intersectii. Amicul meu, venit la inceputul toamnei la Universitatea Notre Dame pentru a conferentia despre autorul Divinei Comedii, a fost rugat sa tina si un curs despre doi autori italieni contemporani. Fara nici o ezitare, i-a ales pe Italo Calvino si Primo Levi. La intrebarea …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Thanksgiving

Incep sa scriu „intersectia“ joi, putin dupa prinz; afara ploua marunt si America este pe cale de a incremeni in asteptarea celei mai celebrate cine a anului. Nici de Pasti, nici de Craciun, nici de 4th of July sau de Labor Day, nu se asterne o asemenea liniste peste Statele Unite. Ce-i drept, ieri, soselele erau blocate mai peste tot, aeroporturile clocoteau si Mall-urile au …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Intersectia dintre Adorno si Sartre

In luna noiembrie, Observatorul cultural a comemorat doua mari personalitati ale gindirii filozofice a secolului XX: Jean-Paul Sartre si Theodor Adorno. Cind, in urma cu mai bine de o luna, am auzit ca cei doi ginditori sint „in program“, prima mea reactie a fost: „nu cred ca am ce sa scriu despre ei“. Sartre este prea polimorf, mi-ar fi greu sa ma concentrez asupra unui …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Einstein si cele trei articole publicate in 1905

Anul acesta se sarbatoreste un centenar ciudat: se implinesc o suta de ani de la „anul miraculos“ 1905, anul in care un tinar fizician anonim a publicat trei articole care au produs o schimbare de „paradigma“ in fizica si in stiintele naturale in general. Nu numai oamenii de stiinta vor gindi altfel de acum inainte, ci si artistii plastici, compozitorii, poetii, filozofii, si chiar …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Inca o intersectie despre autori intre cenzura si interdictie

Nu pot sa ma despart de acest subiect fara sa ma refer si la citeva din cazurile faimoase din domeniul literaturii. Ma intrebam, deloc retoric, in prima interventie pe aceasta tema (la sfirsitul lunii octombrie), de ce vor fi fost inclusi pe aceasta lista a cenzuratilor si a autorilor pusi pe liste de interdictie autori precum Mark Twain sau Walt Whitman. Dar nedumerirea mea …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Carti si autori intre cenzura si interdictie (II)

Cadrul restrins al „intersectiei“ nu mi-a permis sa discut mai pe larg citeva din cartile expuse in libraria Universitatii Johns Hopkins, in cadrul „Saptaminii cartii interzise“. Multe dintre ele merita, fara indoiala, sa ne oprim si sa le rasfoim pentru a reflecta putin asupra destinului lor. Uneori, acest proces inlesneste intelegerea perenitatii unora din ideile care au condus la mari confruntari religioase, ideologice, stiintifice sau …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Carti si autori, intre cenzura si interdictie (I)

Nu demult s-a derulat in presa culturala un nou episod legat de scandalurile provocate periodic de publicarea unor pagini din Jurnalele lui Paul Goma. Uneori, aceste dezbateri sint legate de remarci ale autorului in legatura cu evenimente politice trecute sau recente, alteori, ele sint provocate de ideile domniei sale despre Holocaust, comunism sau ierarhiile valorice ale literaturii romane contemporane. Reactia Uniunii Scriitorilor si masurile punitive …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Dezbaterea si nodul gordian

Sentimentul acut al necesitatii unei dezbateri in jurul intrebarilor puse de mostenirea regimului comunist si de posibilitatea unei recuperari partiale a ideologiei sale este omniprezent in discursul intelectual contemporan din Romania. In acelasi timp insa, este evidenta lipsa unei capacitati de a pune problemele intr-un mod cumpanit, lipsit de reactii viscerale, de a discuta faptele si ideile in planuri si din perspective diverse. Abordarea subiectiva …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Sezonul premiilor Nobel

La inceputul lui octombrie incepe sezonul premiilor Nobel. In Romania s-a vorbit mult despre acest subiect, mai intotdeauna insa in contextul premiului pentru literatura. Exista oarecum sentimentul ca doar acesta ar fi accesibil, astazi cel putin. Este adevarat ca in stiintele „tari“, premiile sint date de cele mai multe ori unor cercetatori care lucreaza sau au lucrat in mari universitati sau laboratoare de cercetari foarte …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Despre imaginar si imaginatie

Un prieten din Bucuresti mi-a comunicat programul unei conferinte organizate recent la Cluj de Universitatea Babes-Bolyai, avind ca subiect Les imagi-naires européens. M-am uitat – marturisesc, cu o nostalgie amestecata cu putina invidie, amintindu-mi Aula Magna inundata de soare in decursul celor citeva zile petrecute acum doi ani la o alta conferinta organizata de alma mater – la lista de titluri si la numele participantilor: …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Analistul politic si poezia

Un articol publicat recent in Dilema Veche (Simona Sora, Cine are nevoie de poezie?) pune problema lui „de ce sa uimesc cind vreau sa fiu exact?“. M-a bucurat mult sa aud ca un analist politic isi defineste in felul acesta, astazi, in Romania, credo-ul sau profesional. O proza directa si la obiect este infinit mai preferabila uneia dominata de floricele metaforice si acrobatii menite sa …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Ginduri si observatii prilejuite de „cazul Viata Romaneasca“

Intersectiile mele se voiau de la bun inceput si un efort intercultural pe linga cel interdisciplinar. De aceea imi permit sa intervin in discutia lansata de ceea ce ar putea deveni „cazul Viata Romaneasca“. Am vrut sa ma tin departe de disputele legate de „problema antisemitismului“: nu fiindca nu cred ca as avea uneori ce sa spun in aceasta privinta si ca ar fi, poate, …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Continuarea discutiei despre disputa dintre explicatia stiintifica si cea filozofica

Emotiile au fost discutate pe larg de filozofii greci din Antichitate fie ca fenomene pur psihologice care se raporteaza doar la individ, fie sub aspectul functiilor sociale pe care le pot indeplini prin felul in care influenteaza atitudinea individului fata de mediul sau natural sau social (Aristotel, peripateticii, stoicii si urmasii lor). Exista apoi si traditia unei „filozofii“ a emotiilor sau a starilor emotive (in …

Citeşte articolul

INTERSECTII. De ce (voi continua sa) scriu

Au trecut aproape sase luni de cind a fost lansata rubrica „Intersectii“. Aceasta „aniversare“ a unui intens efort saptaminal, impreuna cu scrisoarea unui prieten care comenta intersectia de acum doua saptamini (Sint singur si ma duce-un gind), m-a facut sa meditez asupra rostului acestei activitati. Poate ca la aceste doua imbolduri s-au mai adaugat si lecturile citorva articole recente despre problema care pare sa obsedeze …

Citeşte articolul

INTERSECTII. Despre plictiseala si implicatiile ei profunde

Zborurile transatlantice sint cumplite: inghesuit mai bine de zece ore intr-un scaun strimt si inconjurat de o mare de indivizi, denumiti din cine stie ce motive „turisti“, ai de ales intre a-ti tintui privirile in ecranul minuscul ingropat in speteaza scaunului din fata sau incercarea disperata de a adormi din cind in cind, macar pentru citeva minute. Daca nu poti sa faci nici una nici …

Citeşte articolul