În momente de „criză de timp“, caut cu febrilitate texte uitate în cîte un fişier intitulat Proiecte neterminate sau În şantier. Sînt multe texte pierdute în asemenea dosare, întrebarea este cum selecţionez textul potrivit şi apoi, odată făcută alegerea, cum îl prezint cititorului. În primele două săptămîni ale anului am fugit înspre sud (Florida), pentru a scăpa de vîrtejul polar dezlănţuit asupra coastei de nord-est …
Un bun prieten, cu care purtam recent o conversaţie pe e-mail pe tema relevanţei avangardei, îmi scria: „Se cuvine investigată avangarda din acelaşi motiv pentru care se cuvin încă investigaţi Dante sau Homer, de pildă. De ce cred că nu mai e de actualitate? Pentru că proiectul avangardist avea ca ţintă revoluţia (la toate nivelurile), avangardistul, cum l-a definit cel mai bine Ionesco, era «opozantul …
Cînd exact se sărbătoreşte centenarul unui autor? În decursul anului, cînd se împlinesc o sută de ani de la naşterea lui, sau în anul care începe la trecerea unui secol de la naşterea sărbătoritului? M-am confruntat cu această dilemă în decursul anului care se apropie de sfîrşit: Sesto Pals, poetul care şi-a făcut debutul în literatura română în 1930 şi care a dispărut apoi, vreme …
Am ajuns la Bucureşti la Tîrgul de Carte Gaudeamus; veneam de departe să-mi văd tipărită monografia Trost şi să povestesc, cui voia să audă, viaţa tristă a acestui suprarealist care visase şi el la lumi ce nu există, împreună cu prietenii săi Gherasim Luca şi Paul Păun, cu Virgil Teodorescu, Gellu Naum şi Sesto Pals. Hazardul a făcut că am ajuns la Bucureşti prin… Constanţa: …
Subiectul trăirii la graniţa dintre realitatea visului şi visul ca realitate mă preocupă mult în ultimul timp. Şi asta nu doar fiindcă am petrecut în ultimele luni mult timp în compania unui poet suprarealist care a trăit o vreme acolo. Este vorba oare despre o formă, subtilă, dar de netăgăduit, de escapism politic? În orice direcţie privesc, voci serioase mă avertizează: lumea din jur se …
În Apostroful lunii octombrie, primit astăzi în versiunea sa electronică, dau peste un dosar intitulat „Lucian Blaga şi «oratoria găunoasă» a lui Marin Ştefănescu“. Cred că l-am mai pomenit într-o „Intersecţie“ pe foarte puţin cunoscutul profesor de filozofie de la Cluj (mă refer, desigur, la Ştefănescu, nu la Blaga!), după ce găsisem la un buchinist, pe malul Senei, o carte intitulată Le Problème de la …
Săptămîna care a trecut a fost aceea a decernării Premiilor Nobel. La ora la care scriu, se anunţă că Alice Munro, o scriitoare canadiană, l-a primit pe acela pentru literatură. Cynthia Ozick a numit-o „un Cehov de limbă engleză“ al literaturii contemporane. Scrie povestiri, nuvele, proză scurtă. Încă o dată, Philip Roth a fost uitat. Mai sînt şi alţi dezamăgiţi în Europa şi pe alte …
Nu ştiu de unde să încep relansarea intersecţiilor din această toamnă: sînt atît de multe subiecte care s-au acumulat, şi spaţiul este neîncăpător. De la Roşia Montană la bătălia reînnoită în planul ideologic dintre stînga radicală şi dreapta liberală, de la farsa postsokaliană din revistaMetalurgia Internaţional (!) şi pînă la repunerea în discuţie a etnicismului faţă de naţionalism – subiecte grele de conţinut şi demne …
Încheiam ultima mea „Intersecţie“ estivală observînd influenţa puternică a spiritului kierkegaardian asupra tînărului Cioran. Se pare că acesta a citit unele scrieri ale filozofului danez în franceză şi/sau germană încă la sfîrşitul anilor ’20-începutul anilor ’30 ai secolului trecut. În monografia sa publicată recent la Editura Gaussen,Cioran avant Cioran, Vincent Piednoir menţionează faptul că, în caietele de note ale tînărului student, a găsit citat un …
Cu îngăduinţa cititorului, voi mai continua puţin cu Kierkegaard. Şi asta pentru că întrebarea lui „de ce îl citim pe K.?“ este legată în mod intim de cea a actualităţii sale. Or, danezul a scris un text intitulat Lumea de astăzi, care poate fi utilizat – probabil, cu folos – într-o încercare de a stabili relevanţa autorului pentru cititorul post-postmodern. Eseul menţionat începe cu propoziţia: …
Cu îngăduinţa cititorului, voi mai continua puţin cu Kierkegaard. Şi asta pentru că întrebarea lui „de ce îl citim pe K.?“ este legată în mod intim de cea a actualităţii sale. Or, danezul a scris un text intitulat Lumea de astăzi, care poate fi utilizat – probabil, cu folos – într-o încercare de a stabili relevanţa autorului pentru cititorul post-postmodern. Eseul menţionat începe cu propoziţia: …
Citesc Kierkegaard; nu se poate! Serios, e vară, ce fel de „lectură estivală“ e asta? Este ca şi cum ai sta cu un pahar plin de whisky (sau ţuică), la zece dimineaţa, în bătaia soarelui, pe plajă. Adevărat, dar pregătesc o comunicare pentru o conferinţă care va avea loc în septembrie, şi în septembrie nu va mai fi aşa de cald. Volumul lui Daphne Hampson, …
Hazardul obiectiv al suprarealiştilor a făcut să găsesc săptămîna trecută în aceeaşi librărie trei cărţi despre Nabokov, autorul pe care-l menţionasem la începutul acestei serii de „lecturi estivale“, în urmă cu mai bine de o lună. Speram să găsesc înainte de sfîrşitul verii un citat potrivit din marele romancier (şi poet) ruso-american, pentru a încheia seria. Poate, mă gîndeam cufundat în lecturi suprarealiste în pregătirea …
Pregătesc o monografie despre unul dintre avangardiştii celui de-al treilea val (suprarealist) care a „explodat“ în Bucureşti imediat după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Caut documente din epocă ce-mi pot permite o mai bună punere în context a fenomenului, în anii care au precedat războiul, anii de război şi cei care au urmat imediat după, pînă la instaurarea republicii/comunismului. Aşa am ajuns la …
Sesiunea de examene s-a încheiat şi începe să fie linişte la universitate. Vara se instalează leneşă şi o căldură saturată de umiditate umple pînă la sufocare „coridorul“ Baltimore-Washington DC. Noroc cu piscinele presărate mai peste tot în Columbia. La umbră, pe malul lacului, răsfoiesc cele cîteva numere ale lui The New York Review of Books care s-au strîns în ultimile luni şi au rămas necitite …
Pe 5 şi 6 iunie 2013, au avut loc, în dulcele tîrg al Ieşilor, trei evenimente legate de poetul, cineastul, criticul, omul de teatru şi filozoful existenţial care semna B. Fundoianu în România şi Benjamin Fondane, în Franţa. La Institutul Francez din Iaşi, s-a lansat volumul colectiv dedicat memoriei lui Leon Volovici (decedat în decembrie 2011), intitulat B. Fundoianu-Benjamin Fondane: o …
Profesorul genevez Laurent Jenny se plînge de „ruptura dintre critica universitară, literatură şi critica jurnalistică“, observă doamna Burţa-Cernat în articolul menţionat în intersecţia trecută. Probabil că remarca este perfect valabilă astăzi, cînd cei trei poli, critica universitară, literatura şi critica jurnalistică, evoluează în spaţii separate care reprezintă totuşi, să nu uităm, subsisteme ale unui întreg cultural. Şi ca atare, chiar dacă separate, ele …
Darea de seamă a doamnei Bianca Burţa-Cernat despre numărul special dedicat de revista Les Temps Modernes criticii literare sau, mai exact, „criticei“ criticii literare, „Pornind de la critica franceză“ (Observator cultural, nr. 672, mai 2013), mi-a reamintit o discuţie purtată cu fiica mea acum cîţiva ani, după ce a decis să abandoneze studiile de filologie la Universitatea din Tel Aviv. „Sînt prea abstracte, prea …
Săptămîna trecută, într-un magazin de bric-à-brac din Ellicott City, un orăşel întemeiat cu patru ani înainte de Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite în 1776, am găsit o antologie a poeziei americane moderne publicată de Conrad Aiken în 1927. Două lucruri mi-au atras atenţia: anul publicării volumului şi numele autorilor incluşi (precum şi cîteva absenţe surprinzătoare). Doi ani mai tîrziu, …
Propoziţia cu care începea fraza finală a editorialului de săptămîna trecută, „Cultura uneşte, politica dezbină“, m-a pus pe gînduri. Fără îndoială, cultura ne ţine împreună, dar cum eliminăm din ea politica? Există astăzi un consens larg în ceea ce priveşte interferenţele puternice care se manifestă între cultural şi politic (sau viceversa). Un prospect al unei prestigioase universităţi din Washington anunţă programul „Culture and Politics“, …
