Dezbaterea privitoare la doctrina legionară poate fi adusă în spaţiul public, cu mari foloase pentru limpezirea unor restanţe de decenii. Ea se cuvine însă integrată unei discuţii mai largi, vizînd întregul spectru al tentaţiei totalitare din ţara noastră. Căci legionarismul nu a fost decît una dintre versiunile extremismului de dreapta, care, la rîndul lui, a fost, şi el, doar una dintre direcţiile în care s-a …
Ştirea că „Parlamentul României a adoptat, fără nici un vot împotrivă, un proiect de lege în care Mişcarea Legionară este considerată fascistă, interzicîndu-se totodată «promovarea în public a ideilor legionare »“ a circulat în ultimele zile în presa românească, atrăgînd atenţia asupra faptului că legislativul nostru încearcă, în mod salutar pentru democraţie, să stăvilească ascensiunea programelor şi a forţelor de extremă dreaptă în peisajul ideologic …
În preambulul împlinirii centenarului Marelui Război desfăşurat între 1914 şi 1918, Laurenţiu Batin a publicat volumulMaramureşul şi maramureşenii în Primul Război Mondial (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2014, 472 p.), o lucrare amplu documentată bibliografic, dar şi pe teren, şi beneficiind de o ilustraţie abundentă, în bună măsură datorată unui fotograf-participant la evenimente, Erich Hoffman. Reconstituirea pe care o încearcă, aşadar, autorul este şi amplă, şi ambiţioasă, …
Deși istoria noastră este plină de campanii militare, de oști străine și de fapte eroice, colective și individuale, biblioteca românească „de război“ pare destul de sărăcăcioasă. Cronistica veche a Moldovei și chiar cea timpuriu modernă a Valahiei consemnează destule astfel de prilejuri, dar cele mai multe sînt succinte. Se disting dintre ele, ca o pagină de aur, iarmarocul, care a precedat confruntarea armată dintre turci …
Publicarea corespondenţei carteziene continuă într-un ritm admirabil de alert. A apărut deja volumul al doilea, adică, din René Descartes, Corespondenţa completă (Iaşi, Ed. Polirom, 2015, ediţie de Vlad Alexandrescu, 952 p.), completînd cu încă aproximativ o mie de pagini peisajul ebuliţiei progresive, dar şi marcate de constanţa altitudinii calitative, a raţionalistului francez. Într-o lume în care comunicaţiile erau facilitate doar de galopul cailor şi …
Istoria filozofiei românești nu poate trece cu vederea tentativa lui Dimitrie Cantemir de a face, în Istoria ieroglifică, o demonstraţie de virtuozitate filozofică, nu doar prin ilustrarea modurilor silogistice ale logicii lui Aristotel în cuvîntările feluritelor specii zoologice, în care își drapase contemporanii cu portanţă politică din Valahia și din Moldova, ci și prin făurirea de neologisme prezentate în dicţionarul care îi prefaţa opera, sub …
Figurile-cheie ale istoriei moderne şi contemporane – ca şi, de altfel, ale întregului periplu uman prin timp – merită, din partea noastră, efortul de a le descifra contururile şi dinamica specifică. Şi dacă teoria romanticului Thomas Carlyle dezvoltată în Despre eroi şi eroism trebuie citită cu circumspecţia pe care o necesită orice absolutizare prezentă în explicarea istoriei, rolul inşilor speciali prin înzestrare ori prin disponibilitate, …
În Istoria ieroglifică, roman nu cu cheie, ci cu numeroase chei, în mai multe registre, una dintre „intrările“ secrete în ţesătura amplei naraţiuni pare să poată fi identificată în povestea pe care, la începutul părţii a treia, o spune Camilopardalul. El relatează despre modul în care, odinioară, peregrinînd prin părţile Nilului, a dat, în cele din urmă, de o cetate mirabilă, al cărei nume era …
Istoria orașelor nu are, în România, un trecut cine știe cît de semnificativ. Nu este de mirare, într-o ţară care, astăzi, are populaţia împărţită aproape egal între oraș și sat, iar cu ceva mai mult de o jumătate de secol în urmă se socotea încă pe sine „eminamente agrară“. Chiar dacă mai ales ultimul pătrar de veac a modificat spectacular situaţia, făcînd din istoria urbană …
Cartea Ancăi Filipovici, Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice (Institutul European, Iași, 2015, 222 p.), se încheie într-un loc de unde mai putea continua: prin citarea unui articol din 1934 al lui Petru Comarnescu referitor la provincie și la cărturarii provinciali. După Comarnescu, există o tensiune între intelectualul din Capitală și cel provincial (în sens propriu, prin localizare teritorială în afara …
Este istoria regională sau locală indispensabilă în scrierea marii istorii? Probabil că nu”, crede o tînără specialistă în istorie contemporană, adăugînd totuși că „istoria părţii contribuie substanţial la înţelegerea istoriei întregului” (p. 8). Este vorba despre Anca Filipovici, autoarea studiului monografic Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice (Iași, Institutul European, 2015, 222 p.). De fapt, este mai mult decît atît. Ceea …
Apariţia în limba română a Corespondenţei complete a lui René Descartes (vol. I: 1607-1638, Editura Polirom, Iaşi, 2014, 864 p.) reprezintă un eveniment cultural de amplă semnificaţie, chiar dacă nu şi de largă rezonanţă. Istoria ştiinţei şi a filozofiei, altfel spus cea a cunoaşterii umane, pur şi simplu, este un capitol asupra importanţei căruia nu se cere stăruit, impunîndu-se aproape de la sine ca evidenţă, …
De puţină vreme am participat la lansarea clujeană a unei noi cărţi publicate de Liliana Corobca. Lăsînd deoparte romanele scriitoarei, ca şi studiile specializate, spun doar că autoarea a introdus în circuitul cărţii, pînă în prezent, două antologii de documente, ambele explorînd universul controlului şi al propagandei comuniste de la noi. Astfel, după Epurarea cărţilor în România. Documente (1944-1964), a publicat cele două volume ale …
Nu s-ar putea spune că răutăţile lipsesc din broşura lui Dan Zamfirescu, Istoria românilor văzută de Neagu Djuvara. Fals ştiinţific sau trădare de ţară? (Editura Roza vînturilor & Ed. Semne, Bucureşti, 2012, 102 p.). O întrebare dă tîrcoale, dintru început, în legătură cu ele. Există oare un patriotism care să legitimeze răutatea? Dacă da, pesemne că acesta îl face pe Dan Zamfirescu atît de exaltat, …
Zilele trecute am (răs-)cumpărat de la anticariat o culegere de studii de la începutul anilor ’80 semnată de Dan Zamfirescu. Autorul este un savant cunoscut, expert în vechea cultură română, în teologie și în alte arealuri învecinate. Mi-am amintit atunci că, după ce constrîngerile anilor ’50- ’60, adică presiunea ideologică a stalinismului, l-au „smerit“ şi l-au apropiat – după unii chiar prea mult – de …
Cartea a apărut în 2009 (a avut a doua ediţie în 2012). Cît trag în cumpănă şase (trei) ani în cazul unei cărţi intitulate Următorii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI (Editura Litera, Bucureşti, 2012, 272 p.), cum este cea semnată de George Friedman? Fie ceea ce prevesteşte autorul are valabilitate, şi atunci şase din o sută e mai nimic, volumul păstrîndu-şi profeţia nealterată, …
Oricît poate părea de neașteptat – dacă pare, într-adevăr, astfel –, istoria muzicii este tot istorie. Da nu este mai puţin adevărat că, într-o viaţă de om, avem de a face cu muzici și muzici. Atunci cînd vine vorba despre jazz, de exemplu, istoria lui nu mai vizează doar un tip de muzică, un sunet particular (sound, după expresia anglo-saxonă consacrată internaţional), ci și o …
Profesor la o universitate britanică de înalt prestigiu, Niall Ferguson împărtășește, în fond, o viziune asupra istoriei și a dezvoltării civilizaţiei apusene, devenită faimoasă de cel puţin un secol: cartea lui Oswald Spengler despre Declinul Occidentului este cea care a acreditat această perspectivă sumbră asupra unei lumi încă performante şi înfloritoare. Dar la baza ei nu se află neapărat un mănunchi de constatări pragmatice, ci …
Multă vreme, ocupaţia germană a micii Românii, în timpul Primului Război Mondial, a fost un subiect cvasiinterzis. Se vorbea despre ea sumar, amintindu-se în treacăt statutul ei şi trecîndu- se ca în zbor peste detaliile organizării acestei dominaţii care a făcut ca regele în refugiu la Iaşi să stăpînească, practic, cea mai mică Românie din istoria noastră (aproximativ jumătate din provincia răsăriteană a Vechiului Regat, …
Cărţilor de sertar deja cunoscute ori dispărute li se mai adaugă una: Enciclopedia familiilor nobile maramureşene de origine română, scrisă de Alexandru Filipaşcu şi editată astăzi de Ion şi Livia Piso, într-o versiune revizuită şi adăugită de Livia Ardelean (Editura Ethnologica, Baia Mare, 2014, 446 p.). Vremea cenzurii ideologice comuniste a făcut multe victime printre autori şi printre cărţi; unele dispărute pentru totdeauna, altele reapărute …
