Problema relaţiilor culturale între români și străini este una dintre ches - tiunile de interes recurent în istoriografia noastră. Comparatiștii și-au făcut o specialitate din a se referi la ele, fie că sînt istorici, filozofi, sociologi sau literaţi. Tînăra universitară Oana Andreia Sâmbrian s-a încadrat și ea de curînd în grupul celor care se interesează de aceste relaţii, ocupîndu-se de așa-numitele Convergenţe româno-spaniole de la …
Un alt Slavici. O geografie publicistică după gratii (Timişoara, Editura Uni - versităţii de Vest, 2012, 272 p.), cartea lui Lucian Vasile Szabo redeschide discuţia despre autorul cel mai adumbrit de necunoaştere din seria marilor noştri clasici. Atît Eminescu, cît şi Caragiale şi Creangă s-au bucurat de o primire mai bună şi mai nuanţată decît bănăţeanul născut la Şiria. El a rămas oarecum prizonierul clişeelor …
La aproape un secol de la dispariţia lui, Ioan Slavici rămîne, probabil, clasicul cel mai puţin cunoscut din literatura română modernă. În pofida faptului că ediţiile din cele mai semnificative opere literare ale lui nu au lipsit și, chiar dacă a beneficiat și de monografii, Slavici rămîne mai departe prizonierul clișeelor și al unei restituiri critice dezechilibrate. Spre a repara, în parte, acest neajuns, beneficiind …
Comuna vasluiană Pungești, acolo unde reprezentanţii Chevron lucrează pentru amplasarea primei sonde de explorare a gazelor de șist, a fost declarată zonă specială de siguranţă publică. Potrivit unui ordin al Jandarmeriei, în zonele în care au loc manifestări violente se impun măsuri speciale, a declarat pentru Agerpres un reprezentant al Jandarmeriei.“ Așa sună știrea de presă formulată concentrat despre unul dintre cele mai sumbre evenimente …
Ce spune, de fapt, un titlu precum Șase maladii ale spiritului contemporan raportat la partea lui, odinioară vizibilă, dar acum suprimată: Spiritul românesc în cumpătul vremii? Mi se pare că dă un verdict important și necruţător stării în care se află spiritul românesc în contemporaneitate sau, prin extensie, în istorie. Acest spirit este bolnav; și nu oricum, de vreme ce este alterată însăși armonia fiinţei. …
În ce măsură poate interesa o carte de filozofie precum cea intitulată de Constantin Noica Şase maladii ale spiritului contemporan (Editura Humanitas, Bucureşti, 176 p.) istoria? Primul răspuns care îţi vine în minte este că, în măsura în care, după Noica, spiritul se află în „cumpătul vremii“, el se manifestă în istorie. Nu întîmplător vorbeşte gînditorul despre cumpăt, înţelegînd, poate, prin el ceva mai mult …
În 2012, apărea pentru a treia oară volumul lui Constantin Noica Șase maladii ale spiritului contemporan (Editura Humanitas, București, 176 p). Prima ediţie a fost tipărită în 1978 sub un titlu ușor diferit, căci înaintea celui de astăzi, un fel de subtitlu pe atunci, cartea se numea Spiritul românesc în cumpătul vremii. Cărui fapt se datorează dispariţia primei părţi a titlului complet de odinioară nu …
În 2012, apărea pentru a treia oară volumul lui Constantin Noica Şase maladii ale spiritului contemporan (Editura Humanitas, Bucureşti, 176 p). Prima ediţie a fost tipărită în 1978 sub un titlu uşor diferit, căci înaintea celui de astăzi, un fel de subtitlu pe atunci, cartea se numea Spiritul românesc în cumpătul vremii. Cărui fapt se datorează dispariţia primei părţi a titlului complet de odinioară nu …
Traducerea de către Vasile Adrian Carabă a prelegerilor din 1973 ţinute de Steven Runciman la Weil Institute din Cincinnati şi publicate ulterior sub titlul comun de Teocraţia bizantină (Editura Nemira, Bucureşti, 2012, 176 p.) este un eveniment îmbucurător nu numai pentru cititorii de medievistică interesaţi de evoluţiile sud-est europene. Prin însuşi subiectul lor, cele şase invitaţii publice la dezbatere depăşesc strictul interes de specialitate, putîn …
Stîrniţi de afirmaţiile lui Neagu Djuvara despre rolul jucat de cumani în întemeierea Valahiei (a Ţării Româneşti) pe la sfîrşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, în fapt reiterări ale unor ipoteze de lucru mai vechi (prezente în studii de Nicolae Iorga şi P.P. Panaitescu), doi istorici francezi de origine română, Matei Cazacu şi Dan Ioan Mureşan, au publicat două studii complementare şi …
În monografia lui Sorin Lavric, Noica și mișcarea legionară (Editura Humanitas, București, 2007, 316 p.), raportul dintre informaţia referitoare la Noica și cea privitoare la legionarism este dezechilibrată în favoarea celei de a doua. Nu o dată ai impresia că expunerea în primplan a filozofului păltinișean se face doar ca pretext pentru a reface istoria mișcării legionare. Evident, pentru a aborda subiectul cu pricina nu …
Acum, cînd larma primelor impresii s-a mai stins și cînd, alimentat de criză, un nou val de intoleranţă – rasială, xenofobă și religioasă – face ravagii prin lume și la noi acasă, unele pagini din cartea lui Sorin Lavric, Noica și mișcarea legionară (București, Editura Humanitas, 2007), pot prilejui o redeschidere a discuţiilor despre extremismul interbelic. Cum, de fapt, ele nu s-au închis niciodată în …
Apariţia, într-un ritm relativ susţinut, de mai mulţi ani încoace, a unor traduceri din filozofia medievală occidentală a atras indirect atenţia asupra unei absenţe patente din cîmpul nostru editorial: filozofia medievală din sud-estul și din răsăritul Europei. Într-adevăr, cel puţin în rîndul cercetătorilor din România domnește o prejudecată consecventă cu privire la interesul românilor din Evul Mediu pentru filozofie. Nu se neagă faptul că unii …
Continuînd reflecţiile din numărul trecut al revistei, aş reîncepe de unde m-am oprit, constatînd că apropierea României interbelice de cel deal III-lea Reich nu poate căpăta doar explicaţii conjuncturale şi oportuniste. Trebuia să existe un soi de afinitate mai profund ancorată în tradiţia gîndirii politice, în cea culturală şi în cea statală a României unificate. Indiferent de ce alte filoane vor mai fi depistate în …
Ce puteau însemna integrarea și, desigur, reversul ei, dezintegrarea, pentru un tînăr student la Filozofie și, mai apoi, profesor pasager, bursier pasager, din perioada interbelică, pasionat, confiscat de meditaţia asupra destinului culturilor mici și al celor mari, asupra declinului occidental profeţit de Oswald Spengler și asupra lacunei de destin a propriului popor? Orice ar fi însemnat, referinţa la cunoscutul filozof al culturii care a scris …
Apariţia recentă în presă – mai exact, pe site-ul publicaţiei istoriografice Historia – a transcriptului fragmentar al unei întîlniri dintre Hitler și mareșalul finlandez Baron Carl Gustaf Emil Mannerheim (4 iunie 1867-27 ianuarie 1951), din 4 iunie 1942, preluat din publicaţii internaţionale și putînd fi accesat și în format audio pe YouTube, marchează un eveniment metodologic și istoriografic. În ceea ce priveşte metoda – vechile …
Uneori, istoria care se face sub ochii noștri devine recognoscibilă. Nu întotdeauna și nu pentru oricine. Mulţi dintre noi, prinși în fluxul scurgerii cotidiene a timpului pe cadranele ceasurilor, ca și de noianul de aranjamente cotidiene, nu prind „sunetul“ particular al schimbării. Zilele trecute s-a celebrat însă, pentru întîia oară în România, Ziua Limbii Române, a limbii în care vorbim și scriem; a patriei sonore …
Din istoria şi arta cărţii româneşti vechi: Gravura de la Buda (1780-1830) (Cluj-Napoca, Editura Mega, 2011, 500 p.) reconstituie, aşa cum o spune explicit titlul, jumătate de secol din istoria gravurii atestate de cărţile româneşti tipărite la Buda, în vremea activităţii celebrei tipografii de pe malurile Dunării. Rolul acestui centru cultural în modernitatea noastră a fost reconstituit cu acurateţe, treptat, de cercetarea istorică, studiindu-se titlurile …
Volumul O insulă de clujeni-neclujeni la Cluj. Corespondenţă Mircea Zaciu- Marian Papahagi (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2012) clarifică o serie de momente din istoria incipientă a revistei studenţeşti Echinox, completînd informaţia asupra primilor ani din existenţa cunoscutei publicaţii de la Cluj. Un alt gînd, relaţionat cu toate cele din articolul anterior (deşi alfel), se face cunoscut din partea lui Mircea Zaciu la sfîrşitul anului …
Una dintre apariţiile demne de tot interesul ale ultimului an este volumul O insulă de clujeni-neclujeni la Cluj. Corespondenţă Mircea Zaciu – Marian Papahagi, Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2013. Mărturie a unui moment istoric succint, rezumat la intervalul 2 decembrie 1969 - 6 decembrie 1972, cu o scenografie implicînd Clujul, Roma şi, uneori, Bucureştiul sau alte destinaţii europene şi extraeuropene, florilegiul surprinde cotitura istorică …
