ÎN DEZBATERE

O arta in continua intirziere

Carmen Acsinte - grafica, 32 de ani: Care sint reperele tale stilistice? Desenul este cel care a dat „nota“ compozitiilor mele de pina acum, chiar daca folosesc din plin culoarea; iar figurativul troneaza. Sint multe forme/fizionomii care dau impresia de juxtapunere. Gasesc ca este mult haos in ultimele mele lucrari pentru ca de la un privitor la altul rezulta povesti diferite. Sint compozitii …

Citeşte articolul

Invatamintului romanesc ii lipseste actualitatea

- Liliana Basarab, artist vizual, instalatie, performance, video, 31 de ani: Ai o aversiune fata de invatamintul artistic romanesc? Nu cred ca am o aversiune, sper ca am depasit momentul in care sa consider ca invatamintul romanesc poate fi o referinta, pentru a raspunde mai simplu. Nu, nu simt nici macar aversiune, nici macar atit. Nu cred ca doar invatamintul te face artist, …

Citeşte articolul

Scoala – un dinozaur, galeriile serioase – putine

- Zoltán Bela, pictura, 30 de ani: Reperele mele stilistice se incadreaza in realism, dar un realism zen, cu zone tasiste. Reperele artistice pot fi gasite atit in muzee, cit si in ateliere. Un maestru in atelierul caruia sa invat nu am avut. Maestrii care mi-au influentat pictura au fost mai multi de-a lungul anilor. Nu apartin unei scoli de pictura si nici nu …

Citeşte articolul

Ne trebuie un import de fresh blood

- Emanuel Borcescu - film, fotografie, grafica, pictura, 27 de ani: Cred in existenta unor influente in cazul oricarui artist, si asta mai ales in perioada contemporana, cind cantitatea de informatie a crescut. A trai acum in afara influentelor inseamna a-ti asuma riscul de a reinventa roata. Mai cred ca a fi influentat de ceva nu inseamna deloc a copia ceva. Vad influentele ca …

Citeşte articolul

N-am crezut in sfaturi prin viu grai

- Alexandru Ciubotariu, grafica, street-art, BD, 28 de ani: Care sint reperele tale stilistice? Reperele mele stilistice cred ca s-au format undeva prin liceu. Mai cred totusi ca ele sint intr-o perpetua schimbare, dar in prezent schimbarile nu pot fi decit de nuanta. Stilistic, am fost influentat de banda desenata experimentala sau comerciala, de ilustratia de carte, de tehnicile de gravura si de …

Citeşte articolul

E cam nasol cu scoala

- Nicolae ComAnescu, pictura, 39 de ani: Care sint reperele tale stilistice? Portrete Faium, Trecentto, Pop art, Neoexpresionismul german, Neo 70. In legatura cu influenta neoexpresionismului german asupra mea, a generatiei mele si altor oameni in general, cred ca domnul profesor Adrian Guta are multe de spus. Sint de gasit reperele artistice in muzee sau in ateliere? Nu stiu, or fi, …

Citeşte articolul

Termenul de maestru nu mai este chachy sau trendy

- Duo van der Mixt (Mihai Pop & Cristian Rusu): Care sint reperele voastre stilistice? Nu credem ca putem pune cu precizie vreo piuneza pe harta artei in cautare de repere stilistice, avind in vedere ca proiectele noastre s-au focusat pe critica ideologiei in spatiul public, mai apoi pe analiza spatiului public insusi. Dar mai ales tinind cont ca subiectele au fost in …

Citeşte articolul

Lucrari care abunda in semnificanti si mesaje, lipsite de acuratete si bun-gust

- Simona Dobrescu, artist vizual, pictura, 27 de ani: Reperele mele stilistice sint legate in special de modalitati diverse de utilizare a culorii si de evidentiere a mesajelor prin intermediul acestora. Asadar, sint fidela culorii in toate formele si mediile in care se reprezinta; fie ca vibratie a pinzelor impresioniste, fie ca metoda realista. Pastrez ca reper pictura lui Klimt, misterioasa, bogata, originala. Regasesc, …

Citeşte articolul

Am evitat foarte tare contactul cu scoala

- Catalin PetriSor & Ana Maria Micu, pictura, 29 de ani: Care sint reperele voastre stilistice? Cred ca cel mai tare ne inspiram din muzica si filme, din tot ce insemna imagine in ziua de azi, din modul de a gindi al oamenilor contemporani. Citiva dintre artistii care ne plac in mod deosebit: Ellen Harvey, Erick Swenson, Anja Schrey, Brigitte Niedermair, Gregory …

Citeşte articolul

Presa romaneasca on-line

Trecut, prezent si viitor

New media este domeniul cel mai dinamic al Internetului romanesc. Aici s-au petrecut cele mai multe schimbari in ultimul an, s-au lansat site-uri, s-au reconfigurat paginile de Internet, s-au investit o multime de bani atit pentru configurarea redactiilor site-urilor, cit si pentru dezvoltarea content-ului. De exemplu, dezvoltarea unei sectiuni de video-stiri presupune investitii destul de ridicate pentru cumpararea de servere si pentru configurarea unui program …

Citeşte articolul

Impactul site-urilor de stiri

Am adresat citeva intrebari despre mass-media pe Internet colegilor de la HotNews si celor de la Daily Business – o publicatie on-line, linga care a fost lansata o alta de tip agregator, FrontNews.

Citeşte articolul

Publicul se obisnuieste tot mai mult sa caute stirile pe Internet. Dialog cu Mihai Musatoiu

Care sint principalele diferente dintre o publicatie pe hirtie si una on-line in privinta manierei de redactare si alegere a subiectelor? Publicatiile on-line sint mai orientate catre stire si mai putin catre analiza/comentarii. Publicul se obisnuieste tot mai mult sa caute stirile pe Internet, mediu care permite jurnalistilor cea mai mare viteza de reactie (mai mare chiar decit a TV-ului sau radioului). Cum pot …

Citeşte articolul

Publicul tinta este unul extrem de grabit . Interviu cu Cristian Pantazi

Care sint principalele diferente dintre o publicatie pe hirtie si una on-line, in privinta manierei de redactare si alegere a subiectelor?   Internetul presupune o mai buna capacitate de concentrare a informatiei, dat fiind ca toate sondajele arata ca publicul tinta este unul extrem de grabit. De aceea, materialele publicate pe Internet sint deseori extrem de condensate ca informatie, in ecuatie intrind si inserarea de …

Citeşte articolul

Literaturile de circulatie mica si piata americana de carte. Dialog cu Jean Harris

Ideea dezbaterii pe care v-o supunem atentiei in acest numar ii apartine colaboratoarei noastre Jean Harris, a carei preocupare constanta pentru literatura romana s-a concretizat de-a lungul timpului prin traduceri si prin implicare total dezinteresata in promovarea literaturii noastre in Statele Unite. Ea insasi scriitoare – a publicat pina acum doua romane, Shadowzone (1997) si Diffidence (2004) –, critic literar si profesor, Jean Harris este, …

Citeşte articolul

AVEM NEVOIE DE STINGA? (III)

O pura coincidenta

„Ideologiile nu mor niciodata, ci se metamorfozeaza si renasc sub o noua aparenta atunci cind le credeai inmormintate pentru totdeauna: esecul, departe de a sluji drept celula de dezmeticire, relanseaza betia“, spune Pascal Bruckner in ultima sa carte, Tirania penitentei. Eseu despre masochismul occidental (Grasset & Fasquelle, 2006/Editura Trei, 2007, trad. de Vasile Zincenco) – un eseu la moda despre autoculpabilizarea si penitenta sustinuta a …

Citeşte articolul

O stinga adormita de ipocrizia imperiala

Prabusirea comunismului a provocat un mare numar de pagube colaterale, mai cu seama legate de modul de gindire al stingii. Atita vreme cit exista, comunismul isi forta partizanii, ca si adversarii politici, sa gindeasca politic, adica sa propuna programe, pe termen scurt sau lung, sa fixeze prioritati si sa evalueze raporturile de forta. Filozofia morala subiacenta, „stiintifica“ sau „materialista“, consta in a insera tragediile sau …

Citeşte articolul

AVEM NEVOIE DE STINGA? (II)

Imediat dupa caderea comunismului, Romania s-a vazut prinsa intr-o euforie a dreptei, ai carei principali sustinatori erau intelectualii. Chiar la 17 ani de la Revolutie, peisajul ideologic e in continuare la fel de monocolor: societatea civila e in continuare reprezentata de oameni de dreapta (sau care sustin a fi astfel), iar inapetenta pentru un discurs de stinga (asimilat aproape fara nuante cu diverse forme ale …

Citeşte articolul

Despre conceptul de critica politica – instrument pentru analiza lumii

Democratia „nedemocratica“ si dilema productiei subiectului in postcomunism

Acest text este o schita; incearca sa adapteze clasica dihotomie stinga/dreapta conditiilor preschimbate de dupa sfirsitul socialismului de stat. Intentia nu este doar de a depasi aceste conditii cu ajutorul unui concept de critica politica, ci de a regindi instrumentele teoretice pentru analiza lumii. Conceptul de critica politica, avut in vedere aici, poate fi definit intr-un dublu mod: 1. Critica – inteleasa, la nivelul …

Citeşte articolul

Intelectual de stinga?

Multa vreme, expresia „intelectual de stinga“ a trecut drept un pleonasm: daca erai „intelectual“, erai implicit de stinga. Nimanui nu-i trecea prin cap ideea ciudata de a fi un intelectual de dreapta. Nu se spunea oare (Sartre, cred) ca Franta avea dreapta „cea mai stupida din lume“? intr-adevar, cum sa fii in acelasi timp inteligent si stupid? Acest tip de unitate cu doi termeni vine …

Citeşte articolul

Nu poate Stinga ce stie Dreapta

Avem nevoie de Stinga? Absolut. Ca de SARS si Ebola – in numele biodiversitatii, trebuie pastrate. La fel, in numele diversitatii politice, ar fi o crima sa renuntam la Stinga. Care, e adevarat, omoara si ea omul, in chinuri, unde-l gaseste. La trup si/sau in spirit. Mai iute sau mai lent, ori foarte lent. Dupa posibilitati. O face insa in numele celei mai nobile …

Citeşte articolul
« Pagina anterioară — Pagina următoare »

  • Agenda culturală

      Vezi toate evenimentele

    • Media

      Vezi media

    • Ultimul număr al revistei

      Descarcă revista
    • Carti
    • Depozitul de calculatoare
      • object(WP_Term)#13200 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }

      Cele mai citite articole

      Cele mai comentate articole

      Sorry. No data so far.

      Copyright © 2025. All Rights Reserved. Design and development by High Contrast