Cuvant cheie: alegeri-parlamentare-2016

În urma alegerilor din 11 decembrie, PSD a obţinut peste 45% din voturi atît la Camera Deputaţilor, cît şi la Senat, cîștigînd detașat alegerile. Pe locul doi s-a situat PNL. Celelalte partide care au intrat în Parlament sînt: USR, UDMR, ALDE și PMP. La Camera Deputaţilor, PSD a obţinut 45,5%, urmat de PNL cu 20,04% şi de USR cu 8,83%. Potrivit centralizării Biroului Electoral Central, …

Lucrurile nu se sfîrșesc aici Nu știu ce forță ocultă a propulsat un partid improvizat, fără nici o bază strategică și deci fără nici o credibilitate – USR –, ca să dea lovitura de grație PNL-ului, ascunzîndu‑și incompetența sub pancarta cu numele Cioloș, singurul premier care ne-ar fi putut scoate, în sfîrșit, la lumină, acum victimizat, pur și simplu, de această monstruoasă urzeală. Iată, îl văd …

De cîte ori în viață îi este îngăduit (cu luciditate) unui om nu numai să spere, ci și să iubească politic, să-și identifice așteptările și dorințele politice cu un personaj, aplicîndu‑le și proiectîndu-le asupra lui? De cîte ori, altfel spus, îi este permis unui om să creadă că poate în sfîr­șit să voteze pozitiv, „constructiv“, ieșind din insuportabilul negativism, absolut firesc în politică, al votului …

Numărătoarea voturilor la alegerile parlamentare din România s-a încheiat. Previzi­unile și estimările diferitelor instituții de sondare a opiniei publice – vehement contestate sau ignorate, după ce s-a întîmplat și în Statele Unite – pînă la urmă s-au adeverit. PSD a cîș­tigat detașat la ambele camere. Cu un 45% care respinge din start orice fel de contestare. Și chiar dacă are nevoie de cîteva mandate în …

Democrația electorală – o formă minimală, cea mai puțin consistentă a democrației – pare să fi devenit un fel mecanism de exorcizare a modernității mai curînd decît o formă de participare rațională la formarea consensului în jurul interesului național. S-a ajuns pînă într-acolo încît democrația electorală să fie transformată în contrariul său, dictatura unei majorități active care se declară Majoritatea. O majoritate artificială, care, pentru …

Importantul cîștig al acestor alegeri este faptul că extremiștii n-au intrat în Parlament. N-au intrat nici gargaragii, gen Sebastian Ghiță, nu avem nici colindători și rapsozi, cum am avut în 2000, cînd Partidul România Mare a fost a doua forță politică a țării, după PSD. Avem în schimb acest PSD, care a cîștigat peste tot – nu se poate spune că doar ruralul l-a adus …

Duminică, 11 decembrie, suflarea românească va vota în cadrul unui scrutin ce va decide viitoarea configurație parlamentară: Parlamentul, forul suprem al voinței poporului și al democrației. Campania electorală din acest an a fost una mai puțin zgomotoasă și vizibilă. Au lipsit marile banere și mulțimea de afișe care propuneau nu doar mutre de candidați, dar și fel de fel de formule mobilizatoare. Mai mult sau …

Se apropie alegerile parlamentare, care vor decide configuraţia politică pentru următorii patru ani. Apartenenţa la NATO şi UE face puţin probabil vreun derapaj spre alte orizonturi decît cele euroatlantice. Vînzoleala retorică şi luptele la baionetă dintre diverşi actanţi politici din România sînt mai mult un pretext pentru a promova interese de grup sau personale. Povestea cu interesul naţional este mai greu de înghiţit, după tot …

Sînt alegătorii predispuşi să voteze cu anumite partide? Şi dacă da,  ce anume îi influenţează în cea mai mare măsură? Poziţionarea ideologică a partidelor, mecanica politică a sistemelor electorale sau tranzacţionarea voturilor? În România, legea electorală favorizează din start reprezentarea partidelor mari şi defavorizează în mod sistematic partidele noi sau mici. Atît sistemul d’Hondt, folosit la distribuirea resturilor la nivel naţional (a mandatelor nealocate la …