Cu toată diferența de vîrstă (ne separă trei decenii), Romulus Rusan mi-a spus, nu multă vreme după ce ne-am cunoscut în biroul său de deasupra tumultului din Piața Amzei, la mijlocul anilor ’90, nu-mi aduc bine aminte data, dar era cu siguranță pe la mijlocul nesfîrșitei și lipsitei de istorie guvernări Văcăroiu, cînd timpul parcă înghețase, „spune-mi, te rog, Romi“. M-am obișnuit cu greu, dar …