Mulţumesc revistei Observator cultural pentru iniţiativa de a rediscuta problema Pieţei Universităţii, care, ca spaţiu simbolic al Revoluţiei Române, împlineşte majoratul. Prin urmare, îmi asum sarcina, ingrată, de a reaminti cel puţin istoria postbelică a locului, care, cred, explică destul de mult din contemporaneitatea lui şi, oricum, pune în perspectivă şi ultimele două decenii. - 1956-1957 …
Brusc, saracia a revenit la moda. In plus, dezastrele naturale, pe care si noi le experimentam surprinsi in ultima vreme, ne pun in fata unor situatii care pareau de neconceput, care nu aveau cum sa ni se intimple tocmai noua. Localizata sub minimalismul lipsit de misiune sociala si centrat mai degraba pe un autism al expresiei „lipsite de estetica“ (i.e. o forma de extrem modernism), …
Aparitia de noi programe urbane si arhitecturale in timpul regimului comunist din Romania (1949-1989) s-a produs in principal ca efect al schimbarii dramatice de lider comunist (Ceausescu inlocuindu-l pe raposatul sau mentor Gheorghiu-Dej in 1965) si, ca urmare a acestui eveniment, de orientare doctrinara din interiorul PCR. Noile „centre civice“ ale tarii sint efectul edificat al citorva cauze, care trebuie neaparat enumerate spre a intelege …
1. Pina in 2005, de exemplu, nu s-a stiut ca in Casa Republicii (neoficial zisa „a Poporului“, iar oficial Palatul Parlamentului) exista un centru de recuperare fizio-terapeutica, la care s-a lucrat in continuare dupa 1989, ca si la restul edificiului. Abia in 2004, presa a fost invitata prin coridoarele subterane alambicate, ca in subconstientul colectiv al romanilor, unde se incepuse o actiune de evacuare a …
Prezentarea mea s-a concentrat asupra modului in care Edificiul, sau, poate, mai bine spus fenomenul anti-urban Casa Republicii/Poporului (CR in continuare) a fost interpretat in anii trecuti, de la conceperea, constructia si utilizarea sa. Ipotezele de la care am plecat sint doua: 1) Edificiul in cauza rezista oricarei interpretari unice, „holistice“ care si-ar putea propune ca obiectiv „epuizarea“ de sens a acestuia in vreuna dintre …
Sint chiar zece ani de cind am fost primit prima oara la NEC, pe Take Ionescu, de doamna Marina Hasnas. Proaspat intors din SUA, cautam cai de decompresare si reinsertie intr-un peisaj cultural a carui suprafata abia o zgiriasem inainte de plecarea din tara (intii la Oxford si apoi la Cincinnati, unde am scapat de stiff upper lip). La sugestia si cu recomandarea doamnei Mariana …
Una dintre cele mai grave probleme ale societatii romanesti contemporane este lipsa oricarei preocupari pentru locuintele sociale in adevaratul sens al termenului, adica acelea pentru asistatii de catre comunitate – fie aceasta mare/nationala, fie, mai degraba, aceea locala. De asemenea, nu exista nici un fel de preocupare, intr-o tara pindita de spectrul cutremurelor devastatoare, nici o preocupare de investigare a domeniului locuintelor de catastrofa. Iata …
Am lucrat, fascinat mai mult de arhitectura locului decit de caracterul sau de tezaur al publicatiilor in engleza din lumea intreaga, in Biblioteca Bodleyana de la Oxford. Mi-am petrecut acolo zilnic citeva ore, la o aceeasi masa dinspre fereastra de unde se vedea si St. Edmund Hall, colegiul „meu“. Treceam intii prin complicatul, labirinticul sistem de curti interioare. Apoi, nu usor, de bulldog – …
Istoria arhitecturii romanesti este diferita de istoria arhitecturii care constituie astazi, teritorial si politic-institutional, Romania. Multe dintre lucrurile predate la scoala si mentionate in carti nu „sint“ reale deloc, au fost interpretate pina la desfigurare sau doar nuantate. Rescrierile care vor urma – daca, in frenezia (re)constructiei, va mai avea cineva ragazul sa le scrie – trebuie sa se aseze si ele in matca acelora, …
Augustin IOAN, conf. univ. la Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu“ din Bucuresti, este nascut in comuna Dorobantu, judetul Tulcea, pe 5 martie 1965. A publicat numeroase articole in reviste din tara (Octogon, Arhitectura, Arhitext, Dilema, Secolul 20 etc.) si din strainatate (Stadt Bauwelt, Neil Leach, AEEA-EAAE Newsletter) si este autorul unui numar impresionant de carti: Arhitectura si Puterea, Bucuresti, Agerfilm, 1992 (ce sta …
Imediat dupa revolutie, dar mai insistent dupa 1995, conducerea Bisericii Ortodoxe Romane a pus pe tapet un subiect apreciat de biserica drept esential inca dupa obtinerea autocefaliei: construirea unei catedrale patriarhale in Bucuresti. Motivele sint de doua tipuri: 1. Catedrala de pe Dealul Mitropoliei, desi pitoreasca si pretioasa in arhitectura sa, nu este de natura sa faca fata marilor evenimente ale anului liturgic, atunci cind …
