Ciprian Mihali

III. Cu cine se întîlneşte filozofia? Egomasaje (filozofia cu ea şi pentru ea însăşi) Acesta e spaţiul cel mai intim de manifestare a filozofiei. Nicăieri filozofii nu se simt mai bine decît între ei înşişi. Nici un public nu-l satisface mai mult pe un filozof decît publicul confraţilor săi. Cu tot ce poate să însemne asta, în termeni de strategii de recunoaştere simbolică şi …

Filozofia românească de astăzi nu e mai brează decît societatea în care fiinţează. Are momentele sale de excelenţă şi perioadele sale de mediocritate; are rutinele ei nespectaculoase învăluite în pîcla persistentă a reformelor şi birocraţiei, după cum are evenimentele sale de graţie internă, care încearcă să compenseze monotonia şi constrîngerile administrative. Supusă unei logici instituţionale tot mai străine vocaţiei sale universitare şi unui şantaj …

„Spatiul public“ face parte dintre acele notiuni sau concepte care, intrebuintate regulat, permit stabilizarea unei dezbateri sau macar creeaza impresia unei regasiri a rigorii, a seriozitatii unei abordari. El ingaduie un soi de chemare la ordine, atunci cind discutia pleaca in toate partile, el este bunul-simt la care ne intoarcem atunci cind in teorie sau in politica lucrurile par sa o fi luat razna. Vreau …

Regimuri ale reprezentarii si reprezentari ale regimului

Reflectii pe marginea unui simpozion

Joi, 11 ianuarie 2007, Muzeul National de Arta Contemporana a gazduit simpozionul international cu tema „Regimuri ale reprezentarii. Arta si politica dincolo de Casa Poporului“, organizat de Jan van Eyck Academie, Maastricht si Fundatia Meta Haven: Design Research din Olanda. Simpozionul s-a bucurat, de asemenea, de tutela discreta, eleganta si eficienta a Ambasadei Regale a Olandei la Bucuresti. Fara a dori sa fac un …

(4SPACE) Pare si chiar e trendy in postmodernitate a lauda virtutile ascunse ale periferiei. Am putea chiar spune ca in lumea postmoderna periferia este o miza centrala, deopotriva a practicilor discursive si a celor spatiale, politice, economice, sociale etc. S-a definit adeseori aceasta lume ca fiind tocmai lumea nascuta din recunoasterea periferiei, din admiterea ei, fie pasnica, fie mai ales conflictuala, ca spatiu (inca …

4SPACE este un grup multidisciplinar de reflectie si elaborare de politici urbane aflat sub egida Colegiului Noua Europa Bucuresti, urmind ca a treia sa intilnire din anul acesta sa se petreaca tot la Cluj Napoca, in acelasi ospitalier cadru, pe 14 aprilie. Cele ce urmeaza sint o invitatie la reflectie pe tema locuirii in conditii extreme. Saracie si inospitalitate urbana Grupul de reflectie 4space …

Cum poate fi prinsa tacerea intr-o fotografie? Cum poate sa vorbeasca despre tacere o fotografie? Cum poate sa spuna ceva o fotografie, muta prin chiar esenta ei? Tacerea este o posibilitate a celor care vorbesc; ea este o alegere, o vorbire de un fel aparte, deficienta ar zice filozofii, insa tot vorbire. Nu a celor care vor sa spuna ceva (in sensul francez al lui …

Ce se face si ce se poate face astazi cu Marx?

Seminar exterior al Colegiului International de Filozofie, Paris

In ciuda tuturor aparentelor (inselatoare, in acest caz), Marx n-a fost decit rareori citit in Est si aproape niciodata in Romania. Iar asta nici inainte de 1989, pe vremea icoanelor si statuilor clasicilor marxism-leninismului, si nici – cu atit mai putin – dupa 1989, cind a fost aruncat la cosul de gunoi al istoriei, o data cu toate aceste statui demolate si cu tot trecutul …

Monstri, spectre, deconstructii

Despre Marx, dupa Sofia

Acestia ar putea fi trei dintre termenii-cheie in jurul carora s-a desfasurat la Sofia, la mijlocul lunii noiembrie, un colocviu international avindu-l ca invitat de onoare pe Jacques Derrida si, poate mai mult decit un autor in carne si oase, opera lui. Titlul colocviului – provocator si cu bataie precisa – propunea o asezare in raport filozofic a Europei si Balcanilor din punctul de …

Aurel CODOBAN Sacru si ontofanie. Pentru o noua filosofie a religiilor Colectia „Collegium“, Polirom, Iasi, 1998, 200 p., f.p. Virgil CIOMOS Timp si eternitate. Aristotel, Fizica, IV 10-14. O interpretare fenomenologica Editura Paideia, Bucuresti, 1999 Ion COPOERU Aparenta si sens. Repere ale fenomenologiei constitutive Editura Dacia, Colectia „Athaeneum“, Cluj, 2000, 152 p. Dan-Eugen RATIU Moartea artei? O cercetare asupra retoricii eschatologice Editura …

object(WP_Term)#13212 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }