Cristina ANDREI

Pentru că răsăriturile ne sînt numărate, iar apusul ne ia întotdeauna prin surprindere, ar fi bine să dăm sens timpului pe care-l avem. Dacă am pierdut pentru o vreme nemurirea şi cerul, să facem pe pămînt totul, pentru a le redobîndi. Cei mai mulţi ne irosim anii nefăcînd nimic în tovărăşii păguboase şi alergînd după măriri de-o zi. Puţini sporesc grăbiţi talantul primit dintru început, …

Iarna nu mai vine, iarna „loveşte“. Şi nici vara nu ne mai încălzeşte, ne „pîrjoleşte“. Celelalte anotimpuri trec anonim, în anii în care nu-şi fac de cap cu ploi repezi şi năvalnice ori mocăneşti şi nesfîrşite, pentru că nu se manifestă excesiv şi, ghinionul lor, nu fac rating. Nu mai e cald şi foarte cald ori ger de crapă pietrele, acum sînt coduri. Frumos …

Vă salut, domnule prim-ministru!   Sînt un nou-născut din România. Nu sînt încă cetăţean, pentru că părinţii mei nu au reuşit să-mi obţină codul numeric personal. E de la sine înţeles că n-am nici certificat de naştere. Sînt, cum ar veni, un cetăţean virtual. Încă. Aşadar, pot să spun ce cred şi nu ce trebuie. Ce puteţi să-mi faceţi? E tare greu în ţara dumneavoastră. …

Îmi petrec uneori cîte o zi – în care nu scriu scenarii, articole sau texte, nu citesc şi nu am nici un angajament – cu telecomanda în mînă, din zori şi pînă la apus de lună. E un fel de terapie pentru spălarea pe creier. Fac ceea ce mi se recomandă: cînd mă plictisesc sau mă enervez, schimb canalul.   Mi se perindă prin faţa …

Un prieten îmi tot vorbea despre rolul întîmplării în istorie. Mă uitam cu neîncredere pentru că nu pare să fie o viziune credibilă pentru un om de ştiinţă. Pentru ceilalţi, poate. Eu, filolog, pot să îmi permit afirmaţia că tot ce se întîmplă, că toţi oamenii pe care-i întîlnim şi toate cele asupra cărora ne oprim pentru o clipă sînt rînduite. E o bună …

E vară. E vacanţă. E cald. România nu se odihneşte. România fierbe. În termometre şi în asumarea dreptăţii. Fierbe de indignare şi de nervi. Chiar dacă parlamentarii, guvernanţii, şefii sau simpli membri ai partidelor absentează pe motiv de concediu, ţara nu se opreşte. Nici intelectualii nu prea se arată. Doar televizoarele merg. Ne spun că pîinea se ieftineşte prin mărinimoasa scădere a teveaului. Şi ne …

Alle guten dinge sind drei, zice neamţul. Şi românul ştie că ce spune şi ce face neamţul e lucru cu temei. Aşa şi eu. Am scris despre ceea ce se întîmplă în Televiziunea Română, pînă acum, în două rînduri (AICI si AICI). Am făcut-o la începutul cutremurului pe care „implementatorii reformei“ şi „evaluatorii de personal“ l-au numit „selecţie“, apoi pe parcursul acestui proces …

Se făcea că exista undeva, între munţi şi mare, o ţară frumoasă, bogată şi dăruită cu un popor harnic şi ascultător. Unii ascultau de cei care o cîrmuiau, iar ceilalţi ascultau ce vorbeau între ei supuşii. Aceştia au înţeles repede că a spune cu glas tare ceea ce gîndesc le aduce necazuri. Aşa că au început să comunice într-o limbă numai de ei înţeleasă... …

Se făcea că exista undeva, între munţi şi mare, o ţară frumoasă, bogată şi dăruită cu un popor harnic şi ascultător. Unii ascultau de cei care o cîrmuiau, iar ceilalţi ascultau ce vorbeau între ei supuşii. Aceştia au înţeles repede că a spune cu glas tare ceea ce gîndesc le aduce necazuri. Aşa că au început să comunice într-o limbă numai de ei înţeleasă... …

Am 14 ani. La televizor, o reporteră intervievează cu nerv un cetăţean care nu vrea să se încadreze în cîmpul muncii. Mama visează în faţa ecranului alb-negru, „ce meserie frumoasă, asta mi-ar plăcea şi pentru tine“. Am 19 ani. Intru la Facultatea de filologie a Universităţii din Bucureşti cu media 9,16. Am 23 de ani. Termin facultatea cu 9,87. Sînt profesoară de limba şi literatura …